La 25 noiembrie 2018, în anticiparea Centenarului Marii Uniri, un sobor impresionant de ierarhi, condus de Sanctitatea Sa Bartolomeu, Arhiepiscopul Constantinopolului-Noua Romă și Patriarh Ecumenic, și de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, consacra „singurul edificiu reprezentativ al Centenarului României reîntregite”. La șase ani de la acest moment istoric, în urma eforturilor susținute ale echipelor de muncitori, Catedrala Mântuirii Neamului se înfățișează în peisajul urban agitat al Capitalei ca o oază luminoasă de liniște, în care orice om poate să se oprească, să se regăsească pe sine în legătură tainică cu Dumnezeu, dătătorul a tot binele.
Publicitatea înşelătoare va fi sancţionată
▲ Pentru a stabili dacă o formă de publicitate are sau nu caracter înşelător, se vor lua în considerare în special informaţiile cu privire la caracteristicile bunurilor sau serviciilor, preţul sau modul de calcul al acestuia şi, nu în ultimul rând, natura, atribuţiile şi drepturile comerciantului care îşi face publicitate ▲ Potrivit Legii, în cazul în care un comerciant este sancţionat, acesta este obligat să publice o declaraţie rectificativă ▲ Nerespectarea de către comercianţi a prevederilor Legii constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenzi de la 3 mii la 30 de mii de lei ▲
Preşedintele Traian Băsescu a semnat, miercuri, decretul pentru promulgarea Legii privind publicitatea înşelătoare şi publicitatea comparativă. Actul normativ a fost adoptat de Parlament la sfârşitul lunii iunie şi are drept scop protecţia consumatorilor împotriva publicităţii înşelătoare, dar şi stabilirea condiţiilor în care publicitatea comparativă este permisă. Conform noii legi, publicitatea înşelătoare reprezintă publicitatea care, în orice mod, inclusiv prin modul de prezentare, induce în eroare persoanele cărora li se adresează ori care iau contact cu aceasta. „Din cauza caracterului său înşelător, poate afecta comportamentul economic sau prejudiciază, ori poate prejudicia, un concurent. Publicitatea comparativă reprezintă publicitatea care identifică, în mod explicit sau implicit, un concurent ori bunuri sau servicii oferite de acesta“, se arată în textul de lege. Vor fi atent analizate informaţiile cu privire la caracteristicile bunurilor sau serviciilor Pentru a stabili dacă o formă de publicitate are sau nu caracter înşelător, se vor lua în considerare toate aspectele acesteia, în special informaţiile cu privire la caracteristicile bunurilor sau serviciilor, preţul sau modul de calcul al acestuia şi, nu în ultimul rând, natura, atribuţiile şi drepturile comerciantului care îşi face publicitate. În ceea ce priveşte publicitatea comparativă, aceasta este con-siderată legală, dacă compară bunuri sau servicii ce corespund aceloraşi nevoi sau sunt destinate aceloraşi scopuri, în cazul în care compară, în mod obiectiv, una sau mai multe caracteristici esenţiale ale respectivelor bunuri ori servicii, nu discreditează sau denigrează mărcile, denumirile comerciale sau activitatea unui concurent şi nu prezintă bunuri sau servicii ca imitaţii a unora ce deţin o marcă comercială protejată. De asemenea, Legea prevede că publicitatea comparativă nu trebuie să creeze confuzie între comercianţi, între cel care îşi face publicitate şi un concurent, sau între mărci, denumiri comerciale, ori alte semne distinctive. Amenzi de la 3 mii la 30 de mii de lei Potrivit Legii cu privire la publicitatea înşelătoare sau comparativă, în cazul în care un comerciant este sancţionat, acesta este obligat să publice o declaraţie rectificativă. Nerespectarea de către comercianţi a prevederilor Legii constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenzi de la 3 mii la 30 de mii de lei. Totodată, Consiliul Naţional al Audiovizualului este obligat să oprească de la difuzare comunicaţia comercială ce conţine elementele unei publicităţi înşelătoare sau comparative ilegale şi să sesizeze Ministerul Economiei şi Finanţelor.