La 25 noiembrie 2018, în anticiparea Centenarului Marii Uniri, un sobor impresionant de ierarhi, condus de Sanctitatea Sa Bartolomeu, Arhiepiscopul Constantinopolului-Noua Romă și Patriarh Ecumenic, și de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, consacra „singurul edificiu reprezentativ al Centenarului României reîntregite”. La șase ani de la acest moment istoric, în urma eforturilor susținute ale echipelor de muncitori, Catedrala Mântuirii Neamului se înfățișează în peisajul urban agitat al Capitalei ca o oază luminoasă de liniște, în care orice om poate să se oprească, să se regăsească pe sine în legătură tainică cu Dumnezeu, dătătorul a tot binele.
Punct de frontieră între România şi Serbia, deschis pentru o zi
„Deşi e vorba de deschiderea unui punct de trecere a frontierei, deocamdată doar provizoriu, importanţa momentului este una deosebită. Pentru mine, acest moment îl trăiesc la fel ca Marea Unire. De altfel, numele meu cred că e predestinat. Mă numesc Alba Iulia, pentru că tatăl meu a participat la Marea Unire“, a declarat una dintre participantele la eveniment
Graniţa dintre localităţile Grădinari, din judeţul Caraş-Severin, şi Markovac, din Provincia Autonomă Voivodina, a fost deschisă sâmbătă, pentru o zi, timp în care sârbii au avut ocazia să-şi viziteze rudele din comuna vecină. Momentul a fost considerat unul istoric, având în vedere că punctul de trecere dintre cele două localităţi a fost redeschis după decenii întregi. „Îmi dau lacrimile de bucurie, când văd că putem merge pe aici, la rudele noastre. Ştiam doar din povestiri, de la părinţii şi bunicii mei, că, înainte, se trecea fără probleme prin acest loc. Eu am 64 de ani şi am ajuns să trăiesc abia acum acest moment“, a declarat una dintre participantele la eveniment. „Deşi e vorba de deschiderea unui punct de trecere a frontierei, deocamdată doar provizoriu, importanţa momentului este una deosebită. Pentru mine, acest moment îl trăiesc la fel ca Marea Unire. De altfel, numele meu cred că e predestinat. Mă numesc Alba Iulia, pentru că tatăl meu a participat la Marea Unire“, a declarat o altă participantă. „Peste 100 de km, pentru a-şi vizita rudele şi prietenii“ Frontiera româno-sârbă, în punctul Grădinari-Markovac (Markovăţ), a fost deschisă sâmbătă, ocazie cu care aici a avut loc şi o serie de manifestări artistice. La eveniment au participat, alături de vicepreşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin, Ionesie Ghiorghioni, consulul general al Serbiei la Timişoara, Dragomir Radenkovici, consulul general al României la Vârşeţ, Gabriel Nicola, deputatul Joviţa Zarkula, din Provincia Autonomă Voivodina, primarii localităţilor Grădinari, Ion Moşoarcă, şi Vârşeţ, Cedomir Zivkovici. „Momentul de astăzi este unul simbolic. Între localităţile Grădinari şi Markovac distanţa este foarte mică, de patru kilometri din partea sârbă până la graniţă şi de 3,5 kilometri de la graniţă până la Grădinari. Cu toate acestea, oamenii trebuie să se deplaseze peste 100 de km, pentru a-şi vizita rudele şi prietenii din ţara vecină. Drumul care se preconizează a se asfalta este mult mai important decât punctul de trecere al frontierei. Dacă acesta din urmă va dispărea cu timpul, drumul va rămâne aici mereu. Noi sperăm ca problema vizelor dintre cele două state să fie rezolvată cât de curând, poate chiar anul viitor, mult mai repede decât intrarea Serbiei în UE“, a declarat consul general al României la Vârşeţ, Gabriel Nicola. Frontiera a rămas deschisă, sâmbătă, până la ora 22:00, ora României. O acţiune similară a mai avut loc în judeţul Caraş-Severin în 2006, când, tot pentru o zi, s-a redeschis punctul de trecere al frontierei dintre localităţile Iam şi Dobricevo.