În cadrul manifestărilor solemne dedicate eroilor Revoluției Române din decembrie 1989, luni, 23 decembrie, la monumentul eroilor jandarmi de la Aeroportul Internațional „Henri Coandă” din Otopeni a fost
Recepția lucrărilor la Biserica „Sfântul Nicolae”-Bogdana
La Mănăstirea Bogdana din Rădăuţi, judeţul Suceava, a avut loc vineri, 14 august 2020, recepţia lucrărilor la proiectul „Restaurarea, conservarea patrimoniului cultural la Mănăstirea Bogdana”, cu o valoare de 5 milioane de euro, informează doxologia.ro
Acesta a constat în reabilitarea picturii Mănăstirii Bogdana şi a pardoselii din locaşul de închinare, unde s-a montat încălzirea. În acelaşi timp s-a demontat acoperişul bisericii. În podul edificiului s-au descoperit patru chilii şi un Sfânt Altar despre care nu s-a ştiut şi care vor fi conservate. Pe lângă reabilitarea clădirilor, s-a refăcut parcul din incinta aşezământului monastic.
Biserica „Sfântul Nicolae” din Rădăuţi este prima biserică de piatră construită în Moldova. Ctitorirea ei coincide cu întemeierea statului medieval Moldova, anul 1359, în care a început să fie ridicată, fiind acelaşi cu anul în care voievodul Bogdan I a venit din Maramureş în Moldova. Locaşul, sfinţit în 1364, avea să fie necropola domnitorilor moldoveni, de la Bogdan I până la Alexandru cel Bun. Mai exact, în biserica Mănăstirii Bogdana, în naos, îşi dorm somnul de veci Bogdan I, Laţcu, Ştefan I, Roman I, Bogdan, fratele lui Alexandru cel Bun, şi Bogdan, fiul lui Alexandru cel Bun. În pronaosul bisericii se află mai multe morminte: al doamnei Stana, soţia lui Bogdan al III-lea şi mama lui Ştefăniţă Vodă, şi mormântul Anastasiei, fiica lui Laţcu. Înaintea uşii pronaosului se găseşte piatra de mormânt a Episcopului Ioanichie, mort la 1504.