Recunoștința, o virtute care umanizează

Sfânta Liturghie a fost săvârșită la Catedrala Patriarhală duminică, 20 octombrie, de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu Preasfințiții Părinți Varlaam Ploieșteanul și Ieronim Sinaitul, Episcopi-vicari patriarhali. În cuvântul de învățătură, Preafericirea Sa a subliniat că Evanghelia duminicală, care a amintit de vindecarea demonizatului din ținutul Gherghesenilor, ne arată iubirea milostivă a Domnului Hristos pentru oamenii aflați în mari suferințe, dar și importanța exprimării recunoștinței.

Întâistătătorul Bisericii noastre a explicat că prezența Mântuitorului Iisus Hristos îi chinuia pe demonii care puseseră stăpânire pe acel om din ținutul Gherghesenilor amintit în Sfânta Scriptură. „Îi chinuia prin prezența Persoanei Sale. Când El, Cel Sfânt, Cel Milostiv, se apropia de demonii cei ne­cu­rați, aceștia se simțeau chinuiți. (...) Când El, Cel Smerit, se apropia de demonii cei mândri care nu se pocăiesc, ei erau chinuiți. De aceea, spuneau: «Ce ai tu cu noi, Iisuse, Fiul lui Dumnezeu? Ai venit aici mai înainte de vreme ca să ne chinuiești?» (Matei, 8, 29), în Evanghelia după Matei, iar în Evanghelia după Sfântul Luca sunt cuvintele spuse de un demon: «Rogu-Te nu mă chinui!» (Luca 8, 28), pentru că Domnul Hristos poruncea duhului necurat să iasă din om. Vedem aici ce înseamnă pre­zența sfințitoare, milostivă, smerită, iubitoare a lui Dumnezeu față de omul care era chinuit de demoni”, a reliefat Preafericirea Sa.

Patriarhul României a explicat apoi de ce Hristos Domnul a îngăduit legiunii de demoni să intre într-o turmă de porci, care era în apropiere. „În primul rând, așa cum spune și Sfântul Ioan Gură de Aur, ca să arate că așa va pedepsi El la sfârșitul veacurilor pe demoni, trimițându-i în adânc, după cum s-a înecat turma de porci în care intraseră demonii. În al doilea rând, Iisus a îngăduit ca demonii să intre în turma de porci pentru că locuitorii cetății respective nu se mai ocupau de lucruri duhovnicești, ci se ocupau doar de câștig material. Acești locuitori ai ținutului Gherghesenilor au fost mustrați printr-o pagubă materială de Mântuitorul Iisus Hristos pentru că erau prea legați de cele materiale și prea îndepărtați de cele duhovnicești. De aceea, și în viața noastră, Dumnezeu îngăduie unele pagube materiale, ca să ne ajute să ne dezrobim și să ne dezlipim de cele materiale și să ne întoarcem spre cele duhovnicești: spre faptele bune, spre iubire smerită, spre milostenie, spre pocăință, spre tot ceea ce aduce lumină în sufletul nostru, lumină pe care o vom lua cu noi în Împărăția cerurilor. Toate cele adunate în jurul nostru rămân în lumea aceasta, numai ceea ce am adunat în sufletul nostru luăm cu noi în viața veșnică”, a spus Preafericirea Sa.

În continuare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a reliefat faptul că Mântuitorul Iisus Hristos a făcut din omul demonizat, pe care l-a vindecat, un misionar şi un mărturisitor al iubirii milostive a lui Dumnezeu. „Vedem că Mântuitorul Iisus Hristos transformă un om demonizat, violent, rău. Prin vindecare, prin eliberare de demoni, îl face un om bun, blând, prietenos. Nu îl ia cu Sine să meargă prin orașe și sate, ci îi spune «Întoarce-te la casa ta» (Luca 8, 39). Într-un fel îi zice să meargă în locul unde îl cunoștea toată lumea când era rău și demonizat, pentru ca acum să vadă toți cât mult bine i-a făcut lui Dumnezeu, cum i-a schimbat viața iubirea milostivă și vindecătoare a lui Iisus Hristos”, a evidențiat Preafericirea Sa. 

Întâistătătorul Bisericii noa­stre a mai precizat că Evanghelia vindecării demonizatului din ţinutul Gherghesenilor ne învaţă să-L mărturisim pe Dumnezeu ca fiind milostiv şi binefăcător şi să-I aducem mulţumire prin rugăciune şi fapte bune. „Acolo unde locuim, unde muncim, acolo unde ne aflăm, să spunem cât bine ne-a făcut nouă Dumnezeu atunci când ne-a vindecat de o boală, ne-a scăpat din necaz, de o împrejurare grea a vieții noastre. Astfel, aducem slavă lui Dumnezeu și re­cunoștință. De aceea, Evanghelia de astăzi este o Evanghelie a recu­noștinței. Acest om bolnav a devenit sănătos. A fost robit de demoni și acum era un om liber și a arătat recunoștința sa cerând să-l ia Iisus cu Sine peste tot. Recu­noștința este o mare virtute. Ea îl umanizează pe cel împietrit și nesimțitor. Nimic nu este mai neplăcut decât omul nerecunoscător pentru binele pe care i-l face Dumnezeu prin semenii lui. În Biserică, acest posedat, acest om chinuit de demoni, odată vindecat, a devenit un dascăl al recunoștinței”, a explicat Patriarhul României. 

La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a arătat că, în semn de cinstire a satului românesc, toți slujitorii Catedralei Patriarhale au purtat duminică la Sfânta Liturghie veșminte biseri­cești cu motive populare. „Tot soborul de ierarhi, preoți și diaconi a fost îmbrăcat în veșminte liturgice cu motive populare pentru că anul acesta este dedicat satului românesc și patriarhilor Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu, ei înșiși născuți la sat. Această cinstire a satului românesc s-a făcut în toată țara, în toată Patriarhia Română în diferite feluri. Întrucât majoritatea slujitorilor Catedralei Patriarhale suntem oameni de la sat, de origine, am considerat că este nevoie să avem un set complet de veșminte cu motive populare. Această cinstire a satului românesc prin veșminte cu motive populare, tradiționale, va continua în catedrală până joia viitoare și acestea sunt denumite Zilele satului românesc la Catedrala Patriarhală din București”, a spus Preafericirea Sa. 

În semn de prețuire pentru aceas­tă lucrare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a acordat Atelierului de broderie „Altarul” al Arhiepiscopiei Bucureștilor Diploma „Anul omagial al satului românesc (al preoților, învăță­torilor și primarilor gospodari) și Anul comemorativ al Patriarhilor Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu și al traducătorilor de cărți bisericești”. 

Distincția a fost înmânată protosinghelului Joachim Bejenariu, consilier eparhial și coordonatorul Serviciului Colportaj al Arhiepiscopiei Bucureștilor.