Recunoștință pentru cercetătorii istoriei comunismului

Participanții străini și români, precum și ostenitorii și organizatorii Congresului internaţional de teologie „Viața Bisericilor Ortodoxe în timpul comunismului - persecuție, rezistență și mărturisire” au primit miercuri, 25 octombrie, din partea Patriarhului României câte o diplomă cu medalia comemorativă „Justinian Patriarhul”. Festivitatea a avut loc în semn de recunoștință pentru lucrarea de evidențiere a suferințelor și mărturisirii credinței în timpul comunismului.

Specialiștii străini și români în cercetarea istoriei recente a Bisericilor Ortodoxe din țările fostului bloc comunist, care au prezentat comunicări în cadrul sesiunilor de lucru ale Congresului internațional de teologie „Viața Bisericilor Ortodoxe în timpul comunismului - persecuție, rezisten­ță și mărturisire”, au primit Diploma cu medalia comemorativă „Justinian Patriarhul” din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. Aceeași distincție le-a fost oferită și traducătorilor (asist. univ. dr. Maria Yvonne Băncilă și pr. Eugeniu Rogoti) și membrilor comitetului de organizare a evenimentului teologic. La finalul acestei festivități, susținută în Sala „Europa Christiana” din Palatul Patriarhiei, Preafericitul Părinte Patriarh a mulțumit parti­cipanților pentru contribuția la acest eveniment internațional și le-a transmis mult ajutor binecuvântat în continuarea lucrării de evidențiere a suferințelor și a manifestării credinței în timpul comunismului.

„Este important să subliniem, pe lângă suferința celor din închisori, și eforturile acelor preoți curajoși și harnici care, în afara închisorilor, au transmis credința generației tinere. Deși nu s-a predat religia în școală, la Revoluția din decembrie 1989, o mulțime de tineri care au învățat «Tatăl nostru» în familie au ieșit pe străzi și au spus: «Murim, ca să fim liberi!», adică libertatea se câștigă adesea prin jertfă. Și noi avem datoria să exprimăm recu­noștință, respect pentru generația care a pătimit mult pentru păstrarea dreptei credinței și, în același timp, să folosim experiența crucii și a Învierii pe care au trăit-o ei ca îndemn de înnoire, de aprofundare a vieții spirituale în ziua de azi și, mai ales, să învățăm să fim curajoși, să nu fim creștini doar de duminică și nici doar în spațiul privat. Așa cum spunea domnul Victor Opaschi, secretar de stat (n.r.: marți, 24 octombrie, la deschiderea evenimentului), limitarea religiei în spațiul privat și excluderea ei din domeniul public au dus în unele părți ale continentului nostru la analfabetism religios, dar și la fundamentalism religios al unor grupări. Totdeauna, când sentimentul religios este înăbușit, el mocnește o vreme și răsare în altă parte. Sau, camuflat fiind într-un loc, apare sub altă formă ca reacție în alte ipostaze. De aceea, cel mai greu de controlat este sentimentul religios. El are dreptul lui etern, pentru că exprimă prezența chipului lui Dumnezeu în om. Această dimensiune a prezenței chipului lui Dumnezeu în om cere libertatea de rugăciune, în primul rând, care nu este doar de domeniul privat pentru că Biserica nu este doar un singur creștin, ci este o comunitate. […] În această perspectivă, a mărturisirii credinței nu doar în spațiul privat, ci și în spațiul public, noi trebuie să exprimăm bucuria de a fi iubiți de Dumnezeu și de a fi chemați la viața veșnică. […] Cu aceste gânduri de a continua mărturisirea înaintașilor din timpul comunismului în vremurile noastre, unde există mai multă libertate, dar nu mai puține ispite. Atunci, dușmanul credinței avea o culoare și o organizare în partid unic. Acum, adesea, dușmanii Bisericii sunt mult mai diversificați, mai ascunși și deghizați. De aceea, Mântuitorul spune că atunci când un duh rău iese dintr-un om rău, se duce și aduce alte șapte duhuri înapoi și încearcă să pună stăpânire pe om mult mai intens și acaparator”, a spus Părintele Patriarh Daniel.

Un exercițiu de înnoire spirituală

A doua zi a Congresului internaţional de teologie „Viața Bisericilor Ortodoxe în timpul comunismului - persecuție, rezistență și mărturisire” a continuat ieri, 25 octombrie, la Palatul Patriarhiei, cu prezentarea prelegerilor celei de-a 4-a sesiuni de comunicări. Tema acestei sesiuni a fost „Personalitatea, curajul și înțelepciunea Patriarhului Justinian în timpul comunismului”, iar moderator a fost pr. conf. dr. Gheorghe Holbea, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București. Au susținut comunicări Radu Ciuceanu, președintele Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului - Academia Română, care a adus mărturii inedite despre Patriarhul Justinian Marina, denumit de istoric „Thomas Becket al României”; lect. dr. Laurențiu Tănase, de la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, care, prin prezentarea comunicării „Religia în perioada comunistă: conflict, colaborare, parteneriat?”, a pledat pentru conștientizarea complexului proces de selecție, analiză și interpretare a documentelor și informațiilor, necesar pentru înțelegerea profunzimilor schimbărilor sociale care au marcat evoluția și sensul societății românești în timpul regimului comunist; prof. dr. George Enache, de la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, care a reliefat critica comunismului, din perspectivă creştină, în România, după 1945, având studiu de caz pe părintele Daniil Sandu Tudor; Adrian Nicolae Petcu, de la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, care a evidențiat personalitatea Patriarhului Justinian Marina între denigrare și realitate istorică, privită din perspectiva preluărilor fără discernământ, inclusiv a unor scriitori contemporani, a denigrărilor pseudoierarhului Vasile Victor Leu.

Cea de-a 5-a sesiune de comunicări, ultima a evenimentului, a fost dedicată temei „Cinstirea memoriei mărturisitorilor și apărătorilor Ortodoxiei, ca semn de recunoștință și sursă de înnoire spirituală și pastorală azi”. Moderatorul sesiunii au fost conf. dr. Adrian Lemeni, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București. Au susținut comunicări Octav Bjoza, președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici din România, ­care a vorbit despre importanța prezenței preoților în temnițele comuniste, mai ales pentru crearea unei stări de renaștere sufletească, dar și despre forța credinței în salvarea sufletească și trupească”; pr. conf. dr. Gheorghe Holbea, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București, care a evidențiat, pe baza mărturiilor, cum regimul comunist a trezit slujirea apostolică a Bisericii Ortodoxe și cum suferința a fost transfigurată în temnițele comuniste; conf. dr. Radu Preda, președintele Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, care a reliefat semnificația memoriei ca exercițiu spiritual și a explicat mai multe implicații social-teologice în acest context, și anume rezistența oamenilor care nu au fost întemnițați, mecanismele terorii - ingredientul esențial al comunismului - pentru schimbarea paradigmei valorilor, convertirile spirituale din detenții și alte spații de privare a libertății, dar și responsabilitatea libertății, plătită în avans prin suferințele și sacrificiile înaintașilor; Alexandru Postică, consilier juridic al Mitropoliei Basarabiei, care a prezentat comunicarea „Nostalgia sovietică - impediment major în cinstirea memoriei victimelor represiunilor din Basarabia (Republica Moldova)”, reliefând lipsa unui act normativ care să incrimineze comunismul și simbolurile politice sovietice.

Congresul internațional de teologie a avut scopul nu numai de a reliefa persecuțiile, rezistența și mărturisirea Ortodoxiei în timpul comunismului, ci și a responsabiliza pe slujitorii Bisericii și pe credincioșii ei de misiunea Bisericii Ortodoxe. Anume, de a fi mai prezentă și mai curajoasă în dezbaterea civică, întrucât, precum a subliniat unul dintre par­ticipanți, în societățile unde ateismul a fost la putere, libertatea a fost suprimată.