În Duminica de după Nașterea Domnului, credincioșii din Iași au avut parte de un moment deosebit de rugăciune și binecuvântare, prilejuit de slujirea Preasfințitului Părinte Paisie Sinaitul, Episcop‑vicar
29 Dec, 2024
Reînfiinţarea Mănăstirii „Sfânta Elisabeta“ din Cluj-Napoca
La sediul Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului s-au desfăşurat luni, 4 aprilie, lucrările Permanenţei Eparhiale, prezidate de Înalt Preasfinţitul Andrei, Arhiepiscopul şi Mitropolitul Clujului. În cadrul şedinţei, s-au discutat problemele curente ale arhiepiscopiei, incluzând cele patru sectoare - administrativ, economic, cultural, misionar-social.
Una dintre cele mai importante hotărâri adoptate este reînfiinţarea Mănăstirii "Sfânta Elisabeta" din Cluj-Napoca. Aşezământul monahal îşi va avea sediul pe str. Avram Iancu nr. 6, Cluj-Napoca. Mănăstirea "Sfânta Elisabeta" a fost înfiinţată în februarie 1935, de episcopul Nicolae Ivan, la propunerea Societăţii Ortodoxe a Femeilor Române, cu scopul de a "întreţine o şcoală de surori de caritate", dar, după o istorie scurtă şi foarte zbuciumată, a fost desfiinţată în anul 1952. Lăcaşul a funcţionat în clădirea "vechii teologii" din str. Avram Iancu nr. 6, punând astfel bazele unui Institut al surorilor de caritate care să formeze personal pentru aşezămintele filantropice ale Bisericii şi Statului. Cedarea Ardealului de Nord a făcut ca mănăstirea să se mute, cu personal şi inventar, la Sibiu, în cadrul Arhiepiscopiei Sibiului, rămânând însă dependentă canonic de Episcopia Clujului. Autorităţile comuniste intervin în 1949, iar stareţa - monahia Cornelia Ionescu - s-a refugiat la Mănăstirea de metanie Pasărea, până când a reuşit să revină la Cluj, cu ajutorul părintelui Florea Mureşan. şi să se instaleze în casa parohială a Bisericii "Sfânta Treime", în anul 1952. În acelaşi an, părintele Florea a fost arestat, maicile s-au risipit, doar stareţa Cornelia a rămas ca paraclisieră a "bisericii din Deal". Documentul înaintat spre aprobare în vederea reînfiinţării Mănăstirii "Sfânta Elisabeta" din Cluj-Napoca arată şi importanţa redobândirii bunurilor mobile şi imobile ce au aparţinut acestei mănăstiri, între care 300 ha de pădure.
.jpg)
