În cadrul manifestărilor solemne dedicate eroilor Revoluției Române din decembrie 1989, luni, 23 decembrie, la monumentul eroilor jandarmi de la Aeroportul Internațional „Henri Coandă” din Otopeni a fost
Religia, cale de rezolvare a conflictelor sociale
Peste 60 de reprezentanţi musulmani şi creştini au participat la o conferinţă internaţională intitulată "Transformarea comunităţilor: musulmanii şi creştinii construiesc un viitor comun".
Consiliul Ecumenic al Bisericilor a oferit spaţiul de desfăşurare în cadrul sediului său principal din Geneva. Comunicatul final al colocviului cuprinde informaţii importante referitoare la condiţiile de desfăşurare corectă a relaţiilor dintre cele două religii, precum şi o poziţie fermă legată de evenimentele tragice petrecute pe data de 31 octombrie în Irak, atunci când, în urma unui atac terorist, 58 de creştini şi-au pierdut viaţa. Falsele roluri ale religiei Participanţii au concluzionat că religia nu trebuie considerată un motiv de separare şi utilizare a violenţei, ci o cale de rezolvare a conflictelor sociale. "Religia este deseori invocată drept origine a conflictelor, deşi alte motive reprezintă cauzele veritabile. Printre acestea se numără distribuţia inegală a resurselor, opresiunea, ocuparea forţată a teritoriilor şi lipsa unei imparţialităţi în justiţie. Suntem nevoiţi să identificăm mijloacele prin care putem separa religia de aceste false calităţi şi de a-i conferi un statut important în medierea conflictelor şi în susţinerea unei justiţii corecte." O altă problemă identificată de reprezentanţii musulmani şi creştini se referă la calitatea scăzută a unui învăţământ religios care să cuprindă şi informaţii corecte legate de celelalte religii. În acest sens, experţii au cerut sprijinul principalelor instituţii internaţionale implicate în dezvoltarea relaţiilor islamo-creştine. Un proiect comun al acestor instituţii legat de promovarea dialogului cu privire la experienţa religioasă ar putea rezolva această problemă importantă. Condamnarea atacurilor teroriste din Irak La 31 octombrie, Biserica catolică Notre-Dame de Najat din Bagdad a fost atacată de un grup de terorişti. În cursul atacului, 58 de creştini, printre care şi doi preoţi, şi-au pierdut viaţa. În momentul de faţă Irakul reprezintă o ţară de risc maxim pentru creştini, care sunt persecutaţi de forţele teroriste. Colocviul internaţional islamo-creştin ţinut la Geneva a oferit o declaraţie comună împotriva manifestărilor violente din Irak: "Condamnăm toate actele de violenţă care vizează lăcaşuri de cult şi alte locuri sacre şi care atentează la securitatea credincioşilor care le reprezintă." Experţii prezenţi au făcut apel la "ONU şi Consiliul de securitate al acestei organizaţii, precum şi la toate celelalte organizaţii care lucrează în beneficiul păcii mondiale şi, în particular, la autorităţile irakiene pentru o intervenţie rapidă împotriva tuturor atacurilor teroriste care doresc să umilească cetăţenii irakieni, indiferent de afilierea lor religioasă şi să profaneze lăcaşurile sfinte ale creştinismului şi religiei islamice". Trebuie remarcat că, deşi pe 31 octombrie, Catedrala Notre-Dame de Najat a reprezentat un loc de doliu pentru creştinii din Irak, la doar o săptămână distanţă, cei care au supravieţuit atacului violent s-au adunat din nou pentru rugăciune. O rugăciune care a cuprins o ectenie şi pentru sufletele atacatorilor, nu doar pentru cele ale victimelor. Poziţia Papei Benedict al XVI-lea Papa Benedict al XVI-lea a luat de asemenea o poziţie oficială cu privire la evenimentele petrecute în Irak: "Nu trebuie să folosim violenţa în numele lui Dumnezeu. Religia nu poate justifica niciodată intoleranţa şi războaiele." Episcopul Romei a subliniat de asemenea că "toate religiile trebuie să îndemne la o utilizare corectă a raţiunii şi să promoveze valorile etice care construiesc societatea". Benedict al XVI-lea a îndemnat autorităţile irakiene să ofere posibilitatea exercitării libere a propriei religii cetăţenilor creştini. În majoritatea ţărilor unde religia islamică este preponderentă, acest drept nu este permis decât cetăţenilor musulmani. Episcopul Romei a mai declarat că "Biserica trebuie să continue să apere dreptul la libera ascultare a cuvântului lui Dumnezeu şi să caute mijloacele potrivite pentru a împlini această misiune chiar în mijlocul persecuţiilor". Numărul creştinilor din Bagdad a scăzut cu peste 60% în ultimii opt ani, ajungând la doar 150.000, din cauza atacurilor teroriste extrem de violente.