La opt ani de la trecerea la Domnul a vrednicului de pomenire Arhiepiscop Justinian Chira, cel care a păstorit Eparhia Maramureșului și Sătmarului mai bine de un sfert de secol (1990‑2016), miercuri, 30 octombrie,
Rememorarea Pătimirilor Mântuitorului la Catedrala Patriarhală
În șirul Utreniilor cu rânduială specială cunoscute în practica liturgică drept „denii”, în seara de joi din Săptămâna Sfintelor Pătimiri a avut loc cel de-al cincilea popas de rugăciune smerită. Sfânta slujbă cunoscută în popor ca „Denia celor 12 Evanghelii” a fost săvârșită la Catedrala Patriarhală de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de clerici.
Utrenie a Sfintei și Marii Zi Vineri, Denia din Joia Mare cuprinde 12 citiri din Sfânta Evanghelie de la toți cei patru Evangheliști, fragmentele scripturistice amintind de ultimele învățături predate de Mântuitorul ucenicilor Săi după Cina cea de Taină, apoi vânzarea și arestarea Lui, înfățișarea Sa la judecata sinedriului, acuzarea și condamnarea Sa la moarte pe cruce, răstignirea, moartea și îngroparea Sa.
Un moment special din cadrul acestei denii este scoaterea spre închinare a Sfintei Cruci, în timpul Antifonului al 15-lea, când primul întru slujitori și strana rostesc stihurile: „Astăzi a fost răstignit pe lemn Cel ce a răstignit pământul pe ape. Cu cunună de spini a fost încununat Împăratul îngerilor. Cu porfiră mincinoasă a fost îmbrăcat Cel ce îmbracă cerul cu nori. Lovire peste obraz a luat Cel ce a slobozit în Iordan pe Adam. Cu piroane a fost pironit Mirele Bisericii. Cu sulița a fost împuns Fiul Fecioarei! Închinămu-ne pătimirilor Tale, Hristoase. Arată-ne nouă și slăvită Învierea Ta!”
La Catedrala Patriarhală, rânduiala a fost săvârșită de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, care a rostit la final un cuvânt de învățătură în care a enumerat toate locurile din Sfintele Scripturi care amintesc de momente în care iudeii au căutat să Îi ia viața Mântuitorului, evidențiind faptul că El a primit moartea pe Cruce de bunăvoie pentru răscumpărarea neamului omenesc.
„De această dată vedem că Mântuitorul nu Se retrage cu discreție din mijlocul celor care vor să-L ucidă. Nu caută să cucerească simpatia poporului, deși, cu doar câteva zile înainte, fusese primit în Ierusalim ca un împărat triumfător asupra morții prin învierea lui Lazăr cel mort de patru zile. Refuză apărarea pe care Sfântul Apostol Petru dorește să I-o acorde atunci când, scoțând sabia, taie urechea slujitorului arhiereului. Hristos știe că momentul morții Sale pentru viața lumii s-a apropiat. Ceasul morții Sale a sosit, iar Iisus Se îndreaptă spre moarte și răstignire de bunăvoie. Iisus dorește să moară pentru viața lumii, pentru că El pentru aceasta a venit în ceasul acesta la Ierusalim. Despre această moarte de bunăvoie, Mântuitorul spune: «Pentru aceasta Mă iubește Tatăl, pentru că Eu Îmi pun sufletul ca iarăși să-L iau. Nimeni nu-L ia de la Mine, ci Eu de la Mine Însumi Îl pun. Putere am ca să Îl pun și putere am ca iarăși să-L iau». De aceea El primește răstignirea de bunăvoie, pentru că aceasta a fost porunca primită de la Tatăl, pe care El a împlinit-o întocmai”, a spus Preasfinția Sa.
Cântările la strană și răspunsurile liturgice au fost oferite de membrii Coralei „Nicolae Lungu” a Patriarhiei Române conduși de arhidiaconul prof. dr. Răzvan-Constantin Ștefan, respectiv de Grupul psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale condus de arhidiaconul Mihail Bucă.