Români de pretutindeni, împreună la Covăsânţ

Tineri din comunităţile româneşti din Republica Moldova, Serbia, Bulgaria şi Ungaria au participat la un grandios festival dedicat tradiţiilor şi folclorului românesc. Manifestările cultural-artistice de la Covăsânţ au fost încununate de Sfânta Liturghie oficiată de un sobor de preoţi la biserica din localitate şi de prezenţa a doi ierarhi la sărbătoare.

Parohia Covăsânţ, din Protopopiatul Lipova, Arhiepiscopia Aradului, a găzduit duminică, 25 iulie 2010, prima ediţie a Festivalului de Tradiţii şi Cântece Patriotice ale Românilor de Pretutindeni. Evenimentul

s-a desfăşurat în cadrul unei tabere ortodoxe de păstrare şi conservare a tradiţiilor româneşti, unde tineri şi vârstnici români din Republica Moldova, Serbia, Bulgaria şi Ungaria au fost protagoniştii unui spectacol plin de culoare, dar şi de emoţie. Manifestarea a fost organizată la iniţiativa Parohiei Ortodoxe Covăsânţ, cu sprijinul Primăriei şi Consiliului Local Covăsânţ, în colaborare cu Patriarhia Română, Arhiepiscopia Aradului, Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Arad, Asociaţia Generală a Învăţătorilor din România şi Fundaţia "Rapsozii Zărandului". Invitaţii din străinătate au avut parte de un program divers, din care nu au lipsit o întâlnire cu Înalt Preasfinţitul Timotei, Arhiepiscop al Aradului, în cadrul unei vizite la Mănăstirea "Sfântul Simeon Stâlpnicul", vizitarea Catedralei arhiepiscopale "Sfânta Treime" din municipiul Arad, dar şi întâlnirile cu credincioşii Parohiei Covăsânţ, prilej cu care toţi vorbitorii de limbă română să se cunoască, să-şi împărtăşească impresii, să lege prietenii.

"Un festival pentru cei de-o limbă"

În prima parte a zilei, oaspeţii de peste hotare au participat, alături de enoriaşi, la Sfânta Liturghie, oficiată la Biserica Ortodoxă din Covăsânţ, de părintele paroh Mihai Blaj, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi. După-amiaza, Festivalul românilor de pretutindeni a debutat cu parada portului popular, formaţiile plecând în alai din faţa bisericii ortodoxe până la locul pregătit pentru spectacol, situat într-un peisaj mirific, la poalele dealurilor Podgoriei Aradului. Participanţii au fost întâmpinaţi de Întâistătătorul Arhiepiscopiei Aradului, care a evidenţiat, într-un cuvânt de învăţătură, folosul cultural şi spiritual al festivalului, prilej al cunoaşterii şi cultivării credinţei şi datinilor strămoşeşti, şi a adresat felicitări şi cuvinte de mulţumire protagoniştilor acestei manifestări de aleasă trăire românească, în mod special preotului paroh Mihai Blaj. Organizatorii au primit cuvinte de laudă şi de la Preasfinţitul Siluan al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria. De asemenea, părintele Ioan Armaş, secretar în cadrul Departamentului de relaţii externe al Patriarhiei Române, a prezentat mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Cuvinte de apreciere şi bun venit au fost adresate şi de către oficialităţile judeţene şi locale, prezente la eveniment. "Acest festival a fost o întâlnire a românilor care s-au format pe teritoriul Daciei, un festival pentru cei de-o limbă şi de-o seamă cu noi. Am vrut să transmitem un mesaj de conştientizare a valorii noastre, un mesaj că trebuie să ştim tot ce înseamnă neamul românesc, cu credinţa lui, cu datinile lui, cu traiul fraţilor noştri de un neam, care trăiesc în alte ţări", ne-a spus părintele Mihai Blaj, iniţiatorul şi organizatorul principal al manifestării.

Formaţii româneşti din cinci ţări

Pe scena festivalului au evoluat formaţia de dansuri populare "Hora Horiţa" din Chişinău, formaţia de interpreţi din Timoc, Serbia, formaţia de dansuri Vidin, Bulgaria, Ansamblul românilor din Gyula, Ungaria, formaţia "Rapsozii Zărandului" din Arad, condusă de Petrică Paşca, şi solistele Malvina Nagy şi Cornelia Căpraru Roman, formaţia de dansuri populare "Podgorenii" din Covăsânţ şi tânăra solistă din Covăsânţ, Roxana Suciu, corul de copii şi corul "Bunavestire" ale bisericii ortodoxe din Covăsânţ, formaţia de dansuri "Garofiţa" din Şimand şi formaţia de dansatori din Bocsig. În amfiteatrul roman al Taberei de la Covăsânţ, formaţiile invitate au prezentat tradiţii ale românilor, dar şi cântece patriotice. Festivalul s-a încheiat cu o horă ţărănească, pe platoul din faţa scenei, horă la care au fost invitaţi să se prindă toţi participanţii, artişti şi spectatori.