Românii beneficiază de servicii publice scumpe şi incomplete

▲ Aceasta este concluzia unei evaluări, întreprinse la nivel naţional de Institutul pentru Politici Publice (IPP), din perspectiva modului în care autorităţile locale asigură cetăţenilor un set de servicii publice, considerate esenţiale ▲ Potrivit evaluării IPP, asigurarea apei curente pentru populaţie se face 100% în municipiile Cluj-Napoca, Galaţi, Iaşi sau Timişoara şi doar în proporţie de 37, respectiv 39%, în Vaslui şi Buftea ▲ De asemenea, s-a constatat că băcăuanii plătesc cel mai mult pentru apă, în timp ce preţul cel mai mic se înregistrează în Târgu-Jiu ▲ Cea mai scumpă gigacalorie se plăteşte la Zalău, iar cea mai ieftină, la Deva, iar serviciile de salubrizare sunt cele mai costisitoare pentru buzoieni, la polul opus aflându-se locuitorii municipiului Galaţi ▲

Extinderea insuficientă a reţelelor de apă şi canalizare în localităţi, preţurile peste media pe ţară practicate de unii operatori de termoficare, costurile diferenţiate pentru asigurarea serviciilor de salubrizare, precum şi modul cum autorităţile locale asigură siguranţa şi ordinea publică au fost principalele aspecte avute în vedere de Institutul pentru Politici Publice (IPP), în cadrul unei evaluări a serviciilor publice din România. Potrivit evaluării realizate de IPP, la începutul acestui an, încă mai existau localităţi în care aproape jumătate din populaţie nu avea acces la reţeaua de apă curentă. Printre acestea se află municipiile Vaslui (37% din populaţie) şi Buftea (39%), care, în plus, nu reuşesc să asigure servicul de canalizare decât pentru jumătate din populaţie. La acest capitol, cel mai bine stau municipiile Cluj-Napoca, Galaţi, Iaşi şi Timişoara, cu un grad de asigurarea a apei curente pentru populaţie de 100%.

Cea mai scumpă apă, la Bacău, cea mai ieftină, la Târgu-Jiu

În ceea ce priveşte tariful pe metru cub de apă, media, în 2007, a fost de 1,89 lei/ metru cub. Printre municipiile care practică cele mai mari tarife la apa potabilă se numără: Bacău, Oradea şi Târgovişte (2,63 lei/mc), în timp ce acest serviciu este ieftin în Târgu-Jiu (0,62 lei/mc), Cluj-Napoca (1,35 lei/mc) şi Deva (1,36 lei/mc). Evaluarea IPP subliniază faptul că, acolo unde tarifele pentru apă sunt mai mari, şi pierderile în reţea sunt majore, din cauza infrastructurii depreciate.

Cea mai scumpă căldură, la Zalău, cea mai ieftină, la Deva

Conform evaluării făcute de IPP, anul trecut, 45% dintre gospodăriile din România erau debranşate de la reţeaua centralizată de termoficare. Cea mai scăzută rată de debranşare a fost în Baia Mare şi Sibiu. IPP remarcă faptul că facturile prea mari la căldură, pe timp de iarnă, au determinat un fenomen masiv de debranşare de la reţelele centralizate de termoficare. În clasamentul celor mai mari preţuri practicate de operatorii de termoficare din ţară, pe primul loc se situează, în 2007, Zalăul, cu un tarif de 270 lei/gcal, urmat, îndeaproape, de Sfântu Gheorghe, cu 250 lei/gcal. Municipiile în care preţul gigacaloriei a fost menţinut sub media naţională sunt Piatra Neamţ (109,6 lei/gcal) şi Deva (107,5 lei/gcal).

Cea mai scumpă salubrizare, la Buzău, cea mai ieftină, la Galaţi

În ceea ce priveşte strategiile pentru serviciile locale de salubrizare, la sfârşitul anului 2007, cel puţin şapte primării din România nu aveau aşa ceva, deşi legea serviciilor publice, intrată în vigoare acum doi ani, stipulează obligativitatea pentru primării să asigure acest serviciu. Printre primăriile menţionate se regăsesc cele din municipiile Botoşani, Braşov, Deva, Focşani, Râmnicu Vâlcea, Slobozia şi Târgovişte. Cele mai scumpe tarife practicate pentru colectarea deşeurilor de la populaţie erau, la sfârşitul anului trecut, în municipiile Buzău şi Tulcea, 4,5 lei/persoană, şi Braşov, 4,1 lei/persoană, aproape dublu faţă de media naţională. La polul opus, s-au situat primăriile din municipiile Galaţi (0,1 lei) şi Târgovişte (2,2 lei). Tariful mediu naţional lunar pentru colectarea deşeurilor de la populaţie, în 2007, a fost 3,2 lei, se arată în evaluarea IPP.

Cei mai puţini poliţişti comunitari sunt în Bistriţa, cei mai mulţi, în Slobozia

Criteriul „siguranţă şi ordine publică“ a fost evaluat din perspectiva înfiinţării serviciilor locale de Poliţie Comunitară. Astfel, s-a constatat că, la sfârşitul anului 2007, Oradea încă nu avea înfiinţat acest serviciu, deşi Consiliul local adoptase o hotărâre în acest sens cu doi ani în urmă, iar Baia Mare se afla în aceeaşi situaţie. A fost luată în calcul şi eficienţa serviciului de Poliţie Comunitară, constatându-se că, în Bistriţa, un agent comunitar a aplicat anul trecut 36 de sancţiuni, pe când un coleg de-al său din Buftea a aplicat, în medie, 1,4 sancţiuni/an. Cel mai mic număr de poliţişti se înregistra, în 2007, în Bistriţa (un poliţist la 1.597 de locuitori - fapt care explică şi numărul mare de sancţiuni acordate) şi Deva (un poliţist la 1.206 locuitori). Gradul cel mai mare de acoperire se înregistra în Slobozia (un poliţist la 302 locuitori) şi Buzău (un poliţist la 300 de locuitori).