Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop‑vicar patriarhal, s‑a aflat duminică, 22 decembrie 2024, în mijlocul credincioșilor parohiei bucureștene Udricani, unde a săvârșit Sfânta Liturghie.
Românii din inima Ardealului se roagă într-o nouă Catedrală
Un sobor de 16 arhierei condus de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a sfinţit noua Catedrală din Blaj, sărbătoarea la care mii de credincioşi dornici să-şi vadă împlinit visul au avut posibilitatea să se închine în altarul sfinţit. Lucrările la Catedrala din Blaj au început în 1991, iar în cei aproape 20 de ani de trudă, credincioşii au contribuit semnificativ la zidirea noii bijuterii a cetăţii din inima Ardealului.
În cetatea Blajului, unde odinioară românii din Transilvania au dat pentru prima oară glas conştiinţei naţionale a întregului popor, mii de oameni s-au adunat în jurul noii Catedrale ortodoxe pentru a participa la un alt eveniment istoric, care va marca pe veşnicie destinul credincioşilor de aici. Noua Catedrală ortodoxă din Blaj, cunoscută ca Biserica "Sf. Maria", a fost târnosită ieri, 5 septembrie, în Duminica a XV-a după Rusalii, de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, înconjurat de un sobor de arhierei, preoţi şi diaconi. În mulţimile de oameni adunate la Blaj, amintindu-ne de renumitele adunări ale românilor în oraşul ardelean pentru a-şi manifesta dorinţa de libertate, au fost prezente şi autorităţi locale, judeţene şi centrale, amintind aici pe ministrul secretar de stat pentru culte, Adrian Lemeni, secretarul de stat din Ministerul Culturii Vasile Timiş, prefectul judeţului Alba, Ştefan Bardan, preşedintele Consiliului Judeţean Alba, Ion Dumitrel, primarul municipiului Blaj, Gheorghe Valentin Rotar, senatorii Nicolae Dobra şi Alexandru Pereş, deputaţii Clement Negruţiu şi Corneliu Olar. De asemenea, printre invitaţi s-au numărat şi reprezentanţii celorlalte culte religioase din Blaj, între care şi PS Virgil Bercea, Episcop greco-catolic de Oradea.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a poposit de sâmbătă-seara în Ardeal, la Alba Iulia, unde în faţa Catedralei din vechea cetate românească a fost primit de un sobor de arhierei, preoţi şi diaconi, de autorităţile judeţene amintite mai sus şi de primarul oraşului Alba Iulia, Mircea Hava, alături de alte autorităţi locale.
Între sutele de credincioşi adunate în faţa Catedralei Reîntregirii, s-au aflat grupuri de tineri îmbrăcaţi în costume populare, care l-au întâmpinat pe Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române cu pâine şi sare. Garda Cetăţii Alba "Carolina" i-a prezentat onorul distinsului oaspete, după care soborul de arhierei şi preoţi a mers în lăcaşul de cult, unde s-a oficiat o slujbă de Te Deum.
Ani de trudă la Alba Iulia
În cuvântul de bun venit, Înalt Preasfinţitul Andrei, Arhiepiscop al Alba Iuliei, a evocat marile personalităţi şi evenimente care au marcat istoria anticei cetăţi Apulum, fostul Bălgrad şi actuala Alba Iulia, şi a amintit de episcopul Ierotei din secolul al X-lea, de Mihai Viteazul la 1600, de Mitropoliţii Sfinţi Ilie Iorest şi Sava Brancovici, de Mitropolitul Simion Ştefan, pentru care s-a deschis deja dosarul de canonizare, Marea Unire de la 1 decembrie 1918, încoronarea regilor Ferdinand şi Maria din 1922 şi reîntregirea Bisericii Ortodoxe de la 21 octombrie 1948. În continuare, ierarhul a prezentat succint activităţile din ultimii ani ale Arhiepiscopiei Alba Iuliei, unde s-au construit peste 200 de biserici, s-au deschis un seminar teologic şi o facultate de teologie, s-a înfiinţat postul de radio "Reîntregirea" şi s-a realizat un sistem de ajutorare socială.
La rândul său, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a mulţumit pentru primirea călduroasă şi a evidenţiat importanţa construirii lăcaşurilor de cult. "În primul rând, apreciem legătura pe care fiecare eparhie o face între Liturghie şi filantropie, între bisericile zidite şi activităţile sociale. Gândirea pragmatică, aproape atee, a multor contemporani nu poate să aprecieze importanţa unei biserici. "Avem prea multe biserici", spun unii. Sunt prea puţine, deoarece într-un sat unde nu era biserică s-a zidit în sfârşit o biserică, după 300 de ani sau mai mult. Mai ales în Moldova am găsit peste 150 de sate fără biserică. În satele respective, între timp, sau înainte de a fi biserica, deja au apărut trei sau patru cârciumi. Şi atunci, pentru unitatea noastră spirituală, pentru umanizarea noastră, ce ajută mai mult, Biserica sau cârciumele? Biserica ajută. Nu se câştigă mult cu Biserica, dar se câştigă mântuirea sufletului, care este mai importantă decât orice valoare din lumea aceasta", a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
Sobor ales de ierarhi şi preoţi
Ziua de mare sărbătoare de la Blaj a început cu slujba de sfinţire a noii Catedrale, cu întreaga rânduială a înconjurării bisericii, urmată de zidirea Sfântului Altar, în care au fost aşezate hrisovul şi fragmente din moaştele Sfinţilor Români de la Niculiţel, oferite de Preasfinţitul Visarion, Episcopul Tulcii. Catedrala a primit hramurile "Adormirea Maicii Domnului" şi "Sfântul Andrei, Apostolul românilor". Din soborul de arhierei care l-a înconjurat pe Patriarhul României au făcut parte Înalt Preasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Înalt Preasfinţitul Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, Înalt Preasfinţitul Irineu, Mitropolitul Olteniei, Înalt Preasfinţitul Iosif al Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale şi Meridionale, Înalt Preasfinţitul Andrei, Arhiepiscop al Alba Iuliei, Înalt Preasfinţitul Timotei, Arhiepiscopul Aradului, Înalt Preasfinţitul Arhiepiscop Ioan al Episcopiei Covasnei şi Harghitei, Preasfinţitul Lucian, Episcopul Caransebeşului, Preasfinţitul Sofronie, Episcopul Oradiei, Preasfinţitul Visarion, Episcopul Tulcii, Preasfinţitul Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei, Preasfinţitul Macarie al Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord, Preasfinţitul Andrei Făgărăşanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, Preasfinţitul Vasile Someşeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, şi Preasfinţitul Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului.
"Când iubim pe Dumnezeu suntem cu adevărat liberi"
Slujba de târnosire a Catedralei a fost urmată de Sfânta Liturghie, oficiată pe o scenă în faţa bisericii, unde miile de credincioşi din împrejurimi, însoţiţi de preoţii parohi, s-au rugat alături de soborul de arhierei şi preoţi. Răspunsurile la strană au fost date de corul "Reîntregirea" dirijat de arhidiaconul Nicolae Topârceanu, directorul Seminarului Teologic din Alba Iulia, şi format din elevi ai acestei instituţii, studenţi la Facultatea de Teologie Ortodoxă din acelaşi oraş, dar şi preoţi din Arhiepiscopia Alba Iulia.
În cuvântul de învăţătură de la Sfânta Liturghie, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a subliniat importanţa poruncii de a iubi pe Dumnezeu din toată fiinţa noastră şi pe aproapele ca pe propria persoană. "Mântuitorul Iisus Hristos a formulat în mod diferit cele două porunci ale iubirii. Prima poruncă, referitoare la iubirea faţă de Dumnezeu, sună aşa: "Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu tot cugetul tău", adică să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău cu toată afecţiunea ta, cu toată voinţa ta, cu toată gândirea ta, iar pe aproapele "ca pe tine însuţi". De ce a formulat în mod diferit prima poruncă de cea de-a doua? De ce a zis că trebuie să iubim pe Dumnezeu cu toată inima noastră, cu tot sufletul nostru şi cu tot cugetul nostru? Dacă inima noastră nu-L iubeşte cu toată tăria ei, cu toată puterea ei, cu toată energia ei pe Dumnezeu, puterea inimii sau energia inimii care nu-L iubeşte pe Dumnezeu nu se sfinţeşte şi inima poate deveni pătimaşă. Dacă sufletul omului nu iubeşte pe Dumnezeu cu toată voinţa lui, o parte a voinţei noastre poate să devină voinţă spre săvârşirea faptelor rele, şi nu voinţă spre împlinirea voii lui Dumnezeu. Şi dacă cugetul nostru sau mintea noastră nu iubeşte pe Dumnezeu, partea din cugetul sau gândirea noastră, care nu iubeşte pe Dumnezeu, puterea sau energia din cugetul nostru care nu-L iubeşte pe Dumnezeu, poate deveni gând necurat, sau gând rău sau minte rătăcită. Mântuitorul ne îndeamnă să-L iubim pe Dumnezeu cu toată fiinţa noastră şi pentru că ceea ce iubim ca supremă valoare, ca ultimă realitate, acela este pragul libertăţii şi creşterii noastre duhovniceşti. Dacă iubim pe altcineva decât pe Dumnezeu, dacă iubim persoane trecătoare sau lucruri limitate şi trecătoare, libertatea noastră se opreşte la nivelul realităţii pe care o iubim ca pe ultima şi suprema valoare. Când iubim pe Dumnezeu suntem cu adevărat liberi, pentru că El este nesfârşit, infinit şi etern, veşnic, netrecător", a spus Patriarhul Daniel.
În continuarea cuvântului de învăţătură, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a evidenţiat noutatea pe care a adus-o Hristos Legii iubirii faţă de aproapele. "Mântuitorul Iisus Hristos, spre sfârşitul activităţii Sale mântuitoare pe pământ, n-a mai folosit formularea "să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi", ci a spus ucenicilor Săi: "Poruncă nouă dau vouă să vă iubiţi unii pe alţii aşa cum Eu v-am iubit pe voi". Mântuitorul dă o măsură nouă iubirii faţă de aproapele, şi anume să-l iubim pe fiecare om aşa cum îl iubeşte El. Aceasta nu putem realiza decât dacă cerem ajutorul lui Hristos, dacă prin rugăciune multă, iubirea lui Hristos se află în inima noastră, în sufletul şi cugetul nostru", a continuat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. Cuvântul de învăţătură s-a încheiat cu îndemnul Preafericirii Sale adresat credincioşilor prezenţi de a păstra rugăciunea ca mijloc de a dobândi iubirea lui Dumnezeu şi cea din partea aproapelui, în vremuri grele, în care societatea dezbină familii şi prietenii.
Moment istoric la Blaj
În cuvântarea sa, Înalt Preasfinţitul Arhiepiscop Andrei a amintit că în urmă cu 74 de ani, pe 21 septembrie 1936, mitropolitul Nicolae Bălan sfinţea minunata biserică bizantină din centrul Blajului. "Se împlineau atunci 75 de ani de la întemeierea ASTREI. Iată că astăzi, 5 septembrie 2010, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel sfinţeşte această măreaţă biserică, "catedrala" ortodoxă a Blajului, înconjurat de un frumos sobor de ierarhi şi preoţi, în prezenţa a mii de credincioşi. Biserica "din Centru" corespundea numărului de credincioşi ortodocşi de atunci, în timp ce astăzi alta este structura confesională a Blajului. Conform recensământului din 2002, în municipiul Blaj sunt 13.554 de locuitori, din care 9.740 ortodocşi, adică aproape 75%, procent apropiat de cel al întregului judeţ Alba, care este de 86%. Au plecat şi din Blaj mulţi oameni la lucru, în străinătate, dar, obiectiv analizând nevoile spirituale ale localităţii, celelalte patru biserici ortodoxe ce funcţionează, plus una în construcţie, în cartierul Berc, erau insuficiente. Aşa se face că l-am însărcinat pe părintele Vasile Benchea, sprijinit de Arhiepiscopia ortodoxă Alba Iulia, de Secretariatul de Stat pentru Culte, de Consiliul Judeţean Alba, de Primăria municipiului Blaj şi de alţi oameni iubitori de Dumnezeu, să ridice această minunată ctitorie, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului"", a spus Înalt Preasfinţitul Arhiepiscop Andrei.
Hramul Adormirii Maicii Domnului a fost ales inspirat, a subliniat ierarhul în continuarea cuvântului. "Fecioara este prima făptură a genului uman care a atins deja, prin totala transfigurare a fiinţei sale, scopul rezervat oricărei creaturi. Ea a depăşit deja graniţa timpului şi a veşniciei şi se află încă de acum în Împărăţia a cărei instaurare este aşteptată de Biserică, odată cu a Doua Venire a lui Hristos". În acea Împărăţie dorim să ne ducă şi pe noi Mântuitorul Hristos, prin rugăciunile Maicii Sale", a mai spus Arhiepiscopul Andrei.
Cetăţean de onoare al Blajului
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oferit Crucea patriarhală părintelui paroh Vasile Benchea şi Ordinul "Sf. Împăraţi Constantin şi Elena" primarului de la Blaj şi preşedintelui Consiliului Judeţean Alba. Primarul Gheorghe Valentin Rotar a oferit PF Patriarh Daniel titlul de cetăţean de onoare al municipiului Blaj şi un tablou ce-l înfăţişează pe mitropolitul Andrei Şaguna, care la 15 mai 1848 a prezidat Marea Adunare Naţională de la Blaj. Arhiepiscopul Andrei al Alba Iuliei a înmânat Patriarhului Bisericii noastre şi celorlaţi ierarhi prezenţi la Blaj câte o icoană pictată pe lemn cu Maica Domnului cu pruncul în braţe, iar credincioşii au primit câte o ilustrată cu icoana Adormirii Maicii Domnului, imagine preluată din pictura noii biserici.
"Simbolul religios al oraşului nostru"
Veniţi din întregul Ardeal, pelerinii care s-au închinat în noul altar sfinţit de la Blaj au arătat încă o dată unitatea în credinţă şi neam a românilor de pretutindeni. Am stat de vorbă cu câţiva dintre ei pentru a ne mărturisi ce au simţit în marea zi de sărbătoare de la Blaj.
Claudiu Avram, 24 ani: "A fost nevoie de multă rugăciune şi trudă în toţi aceşti ani pentru a vedea această catedrală terminată. Este foarte bine că s-a găsit această zi pentru acest eveniment. Ne-am bucurat foarte mult pentru prezenţa Preafericitului Patriarh Daniel şi pentru faptul că ne-a sfinţit catedrala. Am simţit cum în timpul slujbei oamenii se rugau şi trăiau duhovniceşte aceste momente. A fost impresionant să vezi atâta lume într-un oraş în care sunt mulţi creştini de alte confesiuni".
Maria Dan, 60 de ani: "A fost foarte frumos la slujbă şi ne-am simţit minunat. Am venit tocmai de la Baia de Arieş ca să participăm la această slujbă. N-am mai văzut niciodată o slujbă cu atâţia preoţi. Este o biserică foarte frumoasă şi am văzut că oamenii din Blaj sunt mândri de ea."
Cristian Francisc Lăcătuşu, 32 ani:"Este un eveniment foarte important pentru Blaj, care se scrie în istorie. O biserică se sfinţeşte la zeci, poate sute de ani. De acum înainte simbolul religios al oraşului nostru este această catedrală."