Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Românii preferă locurile de muncă sigure, în firmele de stat

Românii preferă locurile de muncă sigure, în firmele de stat

Data: 13 Decembrie 2008

▲ „Apariţia pe primul loc a nevoii referitoare la siguranţa locului de muncă nu este deloc surprinzătoare, dată fiind experienţa relativ recentă a disponibilizărilor masive din companiile foste de stat sau privatizate“, a explicat sociologul Mircea Comşa, coautor al studiului „Atitudini faţă de muncă în România“ ▲ Potrivit acestui studiu, 63% dintre români preferă să lucreze pentru altcineva, decât pe cont propriu (30%), respectiv să lucreze într-o firmă mare (54%), preferabil de stat, în defavoarea uneia mici (28%) ▲

Studiul „Atitudini faţă de muncă în România“, lansat, joi, de Fundaţia Soros, relevă faptul că percepţia românilor faţă de locul de muncă este marcată de atributele de „siguranţă şi utilitate socială“. „Apariţia pe primul loc a nevoii referitoare la siguranţa locului de muncă nu este deloc surprinzătoare, dată fiind experienţa relativ recentă a disponibilizărilor masive din companiile foste de stat sau privatizate“, a explicat sociologul Mircea Comşa, coautor al studiului. Lucrarea relevă faptul că 78% din persoanele ocupate au declarat că preferă într-o măsură foarte mare un loc de muncă sigur, 68% spun că este foarte important ca un loc de muncă să ofere un venit ridicat, însă doar 10% dintre persoanele chestionate spun că actualul loc de muncă le asigură un astfel de venit. Totodată, studiul reflectă faptul că 63% dintre români preferă să lucreze pentru altcineva, decât pe cont propriu (30%), respectiv să lucreze într-o firmă mare (54%), în defavoarea uneia mici (28%). De asemenea, jumătate din populaţia adultă ar dori să lucreze pentru o firmă de stat (51%), în timp ce doar 37% preferă o firmă privată.

Majoritatea angajaţilor din România se declară satisfăcută de locul de muncă

Studiul „Atitudini faţă de muncă în România“ a arătat faptul că 13% dintre persoanele chestionate sunt mulţumite de actualul loc de muncă, 18% foarte mulţumite, 47% destul de mulţumite şi doar 16% declară că sunt nici mulţumite, nici nemulţumite. Din totalul celor care se declară complet sau foarte mulţumiţi de locul de muncă, bărbaţii au un grad de satisfacţie ceva mai mare, comparativ cu femeile. Acest lucru s-ar putea explica şi prin faptul că, potrivit concluziilor studiului, femeile câştigă, în medie, mai puţin decât bărbaţii. Astfel, venitul mediu al femeilor angajate în sectorul de stat este de 85% din cel al bărbaţilor, iar în sectorul privat, de 79% din cel al bărbaţilor. Autorii studiului au constatat că satisfacţia tinde să crească pe măsură ce creşte vârsta, nivelul de educaţie şi clasa socială, angajaţii din Bucureşti situându-se peste media naţională la acest capitol.

România stă slab la capitolul „programe de pregătire profesională“

În ceea ce priveşte rata de participare a populaţiei ocupate la programe de pregătire profesională, cu un procent de 25%, România se află - în context internaţional - pe poziţia 28, din 33 de ţări. Studiul „Atitudini faţă de muncă în România“ se bazează pe rezultatele a două sondaje de opinie, realizate în perioada 4-24 mai 2008, primul pe un eşantion de 2.400 de persoane, reprezentativ pentru populaţia adultă neinstituţionalizată a României (în vârstă de 18 ani şi peste), având o marjă de eroare de ±2%. Al doilea sondaj, realizat pe un eşantion de o mie de persoane, este reprezentativ pentru populaţia de etnie romă din România (în vârstă de 18 ani şi peste), având o marjă de eroare de ±3%.