„Ruga lugojană” la o biserică din Banat

Praznicul Adormirii Prea­sfintei Născătoarei de Dumnezeu a fost sărbătorit cu bucurie duhovnicească de către credincioşii lugojeni, adunaţi la rugăciune în biserica monumentală a Lugojului, județul Timiș, cunoscută şi sub denumirea de „biserica cu două turnuri”.

Sărbătoarea a început în ajun, prin oficierea Vecerniei cu Litia şi a Prohodului Maicii Domnului, urmate de procesiunea ocolirii sfântului lăcaş. La acest moment liturgic a participat un număr impresionant de credincioși care, împreună cu preoţii slujitori ai parohiei, au înălţat rugăciuni către Maica Domnului. Frumuseţea praznicului a fost împodobită şi de prezenţa câtorva zeci de copii din parohie, care au purtat cu mult drag Sfântul Epitaf, ripidele, felinarele şi sfeşnicele în timpul ocolirii bisericii.

În dimineaţa zilei de 15 august, au fost oficiate Utrenia şi Acatistul Adormirii Maicii Domnului, după care a urmat Sfânta Liturghie. Soborul de preoţi a fost alcătuit din părintele Ionel Popescu, vicar eparhial; părintele Marius Sfercoci, inspector eparhial; părintele Ioan Cerbu, parohul bisericii, împreună cu ceilalţi părinţi slujitori ai parohiei, părintele Ion Last, preotul militar Emanuel Gafiţa şi diaconul Silviu Iordache. Răspunsurile liturgice au fost date de Corul parohial „Ion Vidu”, dirijat de prof. Alina Bogoevici.

La Sfânta Liturghie au participat şi oficialitățile locale însoțite de delegațiile străine, din oraşele Szeksard (Ungaria) şi Nisporeni (Republica Moldova), oraşe înfrăţite cu Lugojul.

Potrivit tradiţiei, au urmat înconjurarea sfântului lăcaş şi rostirea unor ectenii şi rugăciuni specifice acestui moment liturgic.

După-amiază a fost oficiată Vecernia, iar la ora 18:00 a avut loc deschiderea „Rugii lugojene” prin binecuvântarea pe care părintele Ioan Cerbu a dat-o membrilor Ansamblului „Ana Lugojana” și tuturor participanților.

„Ruga lugojană” are o istorie bogată de 168 ani, începând din anul 1854, când a fost organizată pentru prima oară în curtea bisericii, prin implicarea unei persona­lități de marcă de la acea vreme, primarul Constantin Udria, epitropul bisericii.