Lucrările Simpozionului naţional de teologie „Constantin Brâncoveanu şi contribuţia lui la sporirea patrimoniului cultural, educaţional, spiritual şi social-filantropic al Ţării Româneşti în contextul european al veacului al XVIII-lea“ s-au încheiat ieri la Palatul Patriarhiei din Bucureşti. Referatele prezentate la congres de către profesori, istorici şi specialişti vor fi publicate într-un volum, constituind o bază importantă de documentare pentru cei interesaţi de istorie, şi în special de epoca brâncovenească.
După deschiderea oficială a simpozionului de teologie şi istorie din Aula Mare „Teoctist Patriarhul“ a Palatului Patriarhiei, sesiunile de comunicări ştiinţifice s-au desfăşurat în cele două zile ale evenimentului academic în Sala „Conventus“ din aceeaşi locaţie. Spaţiul acestei săli a permis o mai bună interacţionare între referenţii care au prezentat materiale şi participanţii la congres, oferind un cadru colocvial pentru discuţii, completări, întrebări şi lămuriri suplimentare pe marginea celor prezentate.
În cadrul sesiunilor 2-4 au prezentat comunicări: pr. prof. dr. Viorel Ioniţă, consilier patriarhal onorific, pr. conf. dr. Marin Cojoc de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Craiova; prof. dr. Radu Vergatti, de la Facultatea de Ştiinţe Umaniste din Târgovişte; pr. prof. dr. Constantin Pătuleanu şi pr. prof. dr. Ioan Moldoveanu de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, pr. prof. dr. Ion Vicovan, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Iaşi; pr. prof. dr. Alexandru Moraru de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca.
„Referatele susţinute au fost foarte diverse, dar şi complementare şi au scos în relief marea personalitate a Domnitorului Martir Constantin Brâncoveanu. Aş exemplifica prin referatul părintelui Ion Vicovan, care a descris asistenţa socială în Moldova şi Ţara Românească în timpul domnitorului român, făcând o prezentare comparativă. Faptul că a domnit aproape 26 de ani i-a permis să dezvolte remarcabil asistenţa socială, exemplificată prin bolniţele care s-au zidit şi reconstruit, prin ajutoarele acordate celor săraci, copiilor orfani şi fetelor care se pregăteau de căsătorie şi primeau astfel dotă din partea domnitorului“, a spus părintele decan Ştefan Buchiu.
Vineri, 23 mai, la sesiunea a 5-a de comunicări au susţinut referate pr. prof. dr. Mihai Săsăujan de la Facultatea de Teologie din Bucureşti, pr. lect. dr. Gabriel Basa de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Arad şi pr. conf. dr. Claudiu Cotan de la Facultatea de Teologie din Constanţa.
„Domnitorul este o mare personalitate din toate punctele de vedere: diplomat, ctitor şi iubitor de biserici, susţinător al Ortodoxiei şi creştinismului de pretutindeni, implicat adânc în activitatea culturală. Temele simpozionului au adus şi noi aspecte. S-au referit la dimensiunea culturală, la activitatea tipografică din timpul său şi la prefeţele cărţilor tipărite atunci, la tipografiile care au funcţionat în acest răstimp, la cărţile care au apărut la fiecare dintre aceste tipografii şi mai cu seamă la destinaţia pe care au avut-o“, a spus pr. prof. Ion Vicovan.
În sesiunea a 6-a de comunicări, moderată de pr. prof. dr. Ioan Moldoveanu, au susţinut prelegeri pr. lect. dr. Petre Sperlea de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul“ din Bucureşti, Elena Murariu (pictor restaurator) şi Ileana Toma (membră a Uniunii Scriitorilor). În cursul după-amiezii, în cea de-a şasea şi ultima sesiune de comunicări, au prezentat referate pr. prof. dr. Vasile Leb de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, pr. lect. dr. Sergiu Grigore Popescu de la Facultatea de Teologie, Istorie şi Ştiinţe ale Educaţiei din Craiova şi pr. lect. dr. Radu Tascovici de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Piteşti.
Conf. dr. Adrian Lemeni, consilier patriarhal, coordonator al Sectorului teologic-educaţional al Patriarhiei Române, ne-a prezentat concluzia manifestării: „Simpozionul a fost structurat plecând de la două dimensiuni: cea liturgică misionară, materializată prin procesiunea solemnă cu moaştele Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu în ziua prăznuirii Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, şi cea academică, materializată prin lucrările prezentate în zilele de 22 şi 23 mai în Palatul Patriarhiei. A fost foarte importantă dimensiunea liturgică misionară, în mod special procesiunea solemnă urmată de slujba de Priveghere în cinstea Sfinţilor Martiri Brâncoveni săvârşită în Biserica «Sfântul Gheorghe»-Nou din Bucureşti. Procesiunea nu a fost doar un moment istoric, ci realmente unul foarte special ca încărcătură duhovnicească. Am avut ocazia să discut cu mai mulţi participanţi care au dat mărturie despre această încărcătură duhovnicească, o stare de har şi de comuniune foarte puternică. Ne-am simţit motivaţi, întăriţi şi responsabilizaţi, plecând de la exemplul extraordinar al Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu, în ceea ce înseamnă angajarea noastră în viaţa credinţei şi în mărturisirea valorilor identităţii naţionale. A fost, realmente, o stare care ne-a ajutat să ne aşezăm într-un anumit fel pentru a putea înţelege mai bine semnificaţia martiriului unic al Sfinţilor Martiri Brâncoveni. Pregătirea aceasta ne-a ajutat să receptăm într-un sens mai profund informaţiile foarte valoroase prezentate în cadrul referatelor. În cadrul sesiunilor de comunicări, preoţi profesori, istorici şi specialişti din diferite centre universitare din ţară, precum şi oameni de cultură au evidenţiat aspecte care ţin de abilităţile diplomatice ale Sfântului Domnitor Constantin Brâncoveanu care nu au rămas doar la nivelul unei atitudini înţelepte în raport cu marile puteri ale acelei perioade, ci au culminat cu actul său de martiriu. Totodată, au fost evidenţiate aspecte care privesc patrimoniul educaţional şi intensificarea activităţii social-filantropice în Ţara Românească, precum şi contribuţia domnitorului martir pentru susţinerea Ortodoxiei şi legăturile sale cu Bisericile Ortodoxe surori. În cea de-a doua zi a lucrărilor simpozionului, accentul s-a pus pe sporirea patrimoniului cultural, ştiut fiind faptul că Sfântul Constantin Brâncoveanu a avut un rol semnificativ şi în acest domeniu, modelul brâncovenesc fiind foarte sugestiv în ceea ce reprezintă o sinteză creatoare între influenţa bizantină şi elementele artei şi culturii occidentale“.
Simpozionul naţional de teologie „Constantin Brâncoveanu şi contribuţia lui la sporirea patrimoniului cultural, educaţional, spiritual şi social-filantropic al Ţării Româneşti în contextul european al veacului al XVIII-lea“, desfăşurat la Bucureşti în perioada 20-24 mai, a fost organizat de Patriarhia Română prin Sectorul teologic-educaţional şi Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul“, cu sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte.
.jpg)
