S-a pus piatra de temelie pentru noua Catedrala patriarhală

Săptămâna trecută s-a pus piatra de temelie şi s-a sfinţit locul pentru ridicarea noii Catedrale patriarhale închinate Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul românilor de pretutindeni, şi Înălţării Domnului. Slujba a fost oficiată de Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, PF Părinte Daniel, şi de majoritatea membrilor Sfântului Sinod al BOR. La eveniment au fost prezente oficialităţi locale şi centrale, precum şi IPS Vladimir, Mitropolitul Chişinăului şi al Întregii Moldove, dar şi numeroşi preoţi şi credincioşi. Catedrala patriarhală va fi ridicată pe terenul situat în Calea 13 Septembrie, între Ministerul Apărării Naţionale şi Parlamentul României, şi va avea o capacitate de aproximativ 5.000 de persoane. Stilul arhitectural va cuprinde elemente care să reprezinte toate zonele ţării.

Locul pentru ridicarea Catedralei Mântuirii Neamului, dorinţa de peste un secol a românilor, s-a sfinţit în urmă cu o săptămână, în ajunul sărbătorii Sfântului Andrei. Slujba de sfinţire a fost oficiată de PF Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (BOR), şi de majoritatea membrilor Sfântului Sinod al BOR. La acest eveniment istoric au fost prezenţi IPS Vladimir, Mitropolitul Chişinăului şi al Întregii Moldove, preşedintele Senatului, Nicolae Văcăroiu, prim-ministrul României, Călin Popescu-Tăriceanu, miniştri, primarul general al Capitalei, Adriean Videanu, primari ai altor sectoare din Bucureşti, parlamentari, alte oficialităţi, precum şi numeroşi preoţi şi credincioşi. În cuvântul său, PF Patriarh Daniel a subliniat însemnătatea ridicării unei noi Catedrale patriarhale. „Acum Dumnezeu ne binecuvântează cu un nou moment sfânt şi solemn, şi anume punerea pietrei de temelie pentru noua catedrală patriarhală, pe care PF patriarh Teoctist, de vrednică pomenire, ca şi predecesorii săi, a numit-o Catedrala Mântuirii Neamului. Este vorba despre Catedrala izbăvirii neamului din multe necazuri, din oprimări, din războaie. Astfel, acum, noi dorim să începem împlinirea unui vis sfânt, împlinirea unei dorinţe sfinte, şi anume aceea de a avea o catedrală în Capitală. Bucureştiul este una dintre capitalele europene care nu are o catedrală pe măsura demnităţii acestui oraş, a acestei capitale europene“, a precizat PF Părinte Patriarh. Nu întâmplător, a fost aleasă data de 29 noiembrie pentru punerea pietrei de temelie a noii catedrale patriarhale. După cum a precizat Patriarhul BOR, pe 28 noiembrie a fost votat noul statut al Bisericii noastre, pe 29 noiembrie anul acesta s-a sfinţit locul pentru noua catedrală, iar ambele evenimente au avut loc în ajunul sărbătorii Sf. Ap. Andrei, ocrotitorul României. „Imediat după sărbătoarea naţională bisericească, pomenirea Sf. Ap. Andrei, vine sărbătoarea naţională civilă, 1 decembrie. Acestea se leagă, pentru că, atât unitatea de credinţă apostolică pe care o mărturisim, cât şi unitatea de cuget şi simţire ca popor sunt arătate în aceste două zile mari şi sfinte, 30 noiembrie şi 1 decembrie“, a explicat Prea Fericirea Sa.

Construcţia catedralei va începe în primăvara anului 2008

Catedrala patriarhală va fi ridicată pe terenul situat în Calea 13 Septembrie, între Ministerul Apărării Naţionale şi Parlamentul României. Va avea o capacitate de aproximativ 5.000 de persoane, iar stilul arhitectural va cuprinde elemente care să reprezinte toate zonele ţării, pentru că, după cum sublinia PF Patriarh Daniel, orice român care vine în Bucureşti şi vizitează Catedrala trebuie să se regăsească cu ceva specific zonei căreia respectivul îi aparţine, fie că e vorba de Oltenia, Moldova, Transilvania sau Dobrogea. „Dorim ca viitoarea catedrală să fie nu una exagerat de mare, ci una care să fie deodată armonioasă şi încăpătoare, astfel ca în momentele solemne ale vieţii noastre bisericeşti şi naţionale ea să poată cuprinde nu numai clerul şi pe cei invitaţi, din ţară şi străinătate, ci şi poporul credincios. Prin aceasta, dorim să afirmăm credinţa noastră şi demnitatea noastră naţională“, sublinia PF Patriarh Daniel cu o zi înainte de punerea pietrei de temelie. Noua catedrală va avea un pridvor, unde se vor putea săvârşi slujbe la momente importante, pentru a putea participa mai mulţi credincioşi. Din întreaga suprafaţă, de 11 ha, construcţia va ocupa numai 4 ha. Restul va fi parc de utilitate publică, unde oamenii vor putea veni pentru a se reculege. Cheltuielile totale vor atinge suma de 400 de milioane de euro. Construirea catedralei va începe în primăvara anului 2008, după definitivarea tematicii teologice. „Biserica trebuie să spună arhitecţilor trei lucruri. În primul rând, care este simbolismul obligatoriu al unui lăcaş de cult, în al doilea rând, ce utilitate liturgică trebuie să aibă, iar în treilea rând, ce mesaj al spiritualităţii româneşti trebuie să transmită atunci când este privită. Catedrala nu trebuie să sperie lumea prin gigantismul ei, ci să atragă lumea. O catedrală este frumoasă nu prin mărimea ei, nici prin volum, nici prin înălţimea ei ameţitoare, ci prin armonia părţilor. Noua catedrală patriarhală trebuie să fie o expresie a sufletului românesc când se află în bucurie“, a spus Părintele Patriarh.

Biserica va avea altarul spre răsărit, adică spre Casa Poporului, iar intrarea va fi spre vest. În faţa Catedralei va fi o esplanadă, unde să încapă aproape 100.000 de credincioşi, pentru că - sublinia pr. Gheorghe Ispas, consilier patriarhal pentru noua Catedrală - „aşa cum Biserica Ortodoxă Română este reprezentativă prin numărul de credincioşi, aşa trebuie să fie reprezentativă şi Catedrala patriarhală“.

▲ Catedrală patriarhală până la construirea uneia noi

Biserica ce ţine astăzi loc de Catedrală patriarhală(foto) a fost ridicată în anii secolul al XVII-lea, pe Dealul podgoriilor din Bucureşti. Întrucât, pe atunci, era cea mai mare biserică din Bucureşti, ea a devenit catedrală mitropolitană, o dată cu mutarea de la Târgovişte a sediului Mitropoliei Ţării Româneşti, în anul 1668. O dată cu ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rang de Patriarhie, Catedrala mitropolitană a devenit Catedrală patriarhală, cel puţin până se va construi una nouă. În timpul patriarhului Miron Cristea, biserica a trecut printr-un nou val de restaurare. „Patriarhul Miron Cristea a restaurat biserica, cu scopul declarat atunci, după cum reiese din pisania de deasupra uşii de la intrare, de-a servi Bisericii noastre drept Catedrală patriarhală, până când Dumnezeu ne va învrednici să construim una nouă. Aceasta înseamnă că patriarhul Miron Cristea observase încă de atunci că dimensiunile acestei biserici monumentale, măreţe, după cum o numea Paul dâAlep la începuturile ei, nu mai corespunde nevoilor practice ale Bisericii de astăzi“, ne-a explicat protos. Antim David, marele eclesiarh al Catedralei patriarhale din Bucureşti.

Această biserică este martora principalelor evenimente de ordin religios, politic şi cultural din istoria ţării noastre. Fiind destinată spre a fi necropolă domnească, în această biserică şi-au găsit somnul de veci, atât în perimetrul Catedralei, cât şi în cel de lângă, peste 100 de personalităţi, mitropoliţi şi domnitori ai Ţării Româneşti, precum şi importanţi binefăcători ai acestei Catedrale. Dintre monumentele funerare care au existat în vechime pe acest platou, unul singur se mai află astăzi alături de absida altarului, spre nord-est, la proscomidiar, cel al mitropoliţilor Teodosie, decedat în 1708, şi Ştefan II, răpus de ciumă, în 1738 la Mănăstirea Căldăruşani, şi îngropat la Mitropolie, alături de Teodosie, dascălul său. În această Catedrală este înmormântat şi Sfântul Grigorie Dascălu, canonizat de Biserica Ortodoxă Română în anul 2005. De-a lungul celor peste trei secole de istorie, ctitoria lui Constantin Şerban Voievod a văzut slujind la altarul său alese feţe ierarhice ale Ortodoxiei, în frunte cu o întreagă suită de patriarhi, mitropoliţi şi episcopi, şi a fost martora a numeroase şi înălţătoare solemnităţi de „ungere“ a domnitorilor Ţării Româneşti, de înscăunare a vlădicilor şi apoi a patriarhilor României. Totodată, a văzut săvârşirea a numeroase hirotonii de arhierei. De această biserică se leagă mai multe evenimente cruciale din istoria neamului nostru, precum consfinţirea, la 24 ianuarie 1959, a Unirii Principatelor, prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Ţării Româneşti şi, mai apoi, proclamarea, la 9 mai 1878, a Independenţei de Stat a României.

De la 13 iulie 1774, actuala Catedrală patriarhală, închinată Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, adăposteşte moaştele întregi ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou din Basarabi. Sărbătoarea Sf. Dimitrie, cel de-al doilea ocrotitor al Catedralei, prilejuieşte, în fiecare an, unul dintre cele mai mari pelerinaje ortodoxe.

▲ Catedrala „Iisus Hristos Mântuitorul“ - simbol al gloriei şi credinţei ortodoxe ruseşti

Orice ţară majoritar ortodoxă are un monument reprezentativ, un monument al mărturisirii credinţei. De exemplu, ruşii au la Moscova Catedrala „Iisus Hristos Mântuitorul“ (FOTO). Prezent la punerea pietrei de temelie a noii Catedrale patriarhale în Bucureşti, IPS Vladimir, Mitropolitul Chişinăului şi al Întregii Moldove (Patriarhia Rusiei), a vorbit la Radio Trinitas despre contextul în care în centrul Moscovei s-a ridicat unul dintre cele mai impozante monumente din lumea Ortodoxiei, ca simbol al gloriei şi credinţei ortodoxe ruseşti. Ideea ridicării în Rusia a unei Catedrale simbol a venit imediat după victoria asupra lui Napoleon, la 1812. Astfel, în ziua de Crăciun, în acel an, ţarul Alexandru I a emis un decret privind ridicarea unei catedrale drept mulţumire pentru purtarea de grijă a lui Dumnezeu. Prima piatră de temelie a fost pusă în anul 1817, pe cel mai înalt loc din Moscova, Dealul Vrăbiilor. Ţarului Nicolae, succesorul lui Alexandru, i-a displăcut planul arhitectural, înclinând pentru unul de tip neobizantin, ce avea ca model Catedrala „Sfânta Sofia“ din Constantinopol. Astfel, a fost schimbat şi locul ales personal de ţar, mai aproape de Kremlin pentru a accentua legătura spirituală a viitoarei catedrale cu istoria Rusiei şi totodată pentru a avea o poziţie mult mai centrală. Piatra de temelie a fost pusă în anul 1839, iar lucrările au durat peste 40 de ani. A fost sfinţită la 26 mai 1883, o dată cu încoronarea lui Alexandru al III-lea. Astfel, a rezultat o biserică impunătoare, ca simbol al gloriei şi credinţei ortodoxe ruseşti.

Cea mai mare biserică din Rusia

Din nefericire, la 5 decembrie 1931, biserica a fost distrusă prin implozie, întrucât puterea bolşevică viza construcţia pe acel loc a Palatului Sovietelor, clădire ce urma să fie cea mai mare din lume. A fost abandonat şi acest proiect, pe locul catedralei apărând câteva bazine de înot. Între 1994-2000, la iniţiativa Patriarhului Alexei al II-lea şi a sinodului Bisericii Ortodoxe Ruse, cu sprijinul total al Guvernului Rusiei şi al primarului Moscovei, Yuri Luzkov, precum şi al credincioşilor, catedrala a fost reconstruită din temelii. Catedrala „Iisus Mântuitorul“ este construită în formă de cruce, are trei altare şi este cea mai mare biserică din Rusia, având 103 metri înălţime. Pereţii sunt groşi de 3,2 m şi are o capacitate de 10.000 de persoane. La baza catedralei se află un complex ce include un paraclis imens cu hramul „Schimbarea la Faţă“, Sala Sfântului Sinod, Sala Consiliilor Bisericeşti, câteva saloane de recepţie, decorate ca cele de la Kremlin, precum şi numeroase birouri ale administraţiei patriarhale. Pentru a urca în catedrala propriu-zisă, în coloanele de susţinere s-au instalat ascensoare ce pot transporta chiar şi vehicule de întreţinere. Catedrala a fost sfinţită la 9 august 2000, iar la acest eveniment a participat şi vrednicul de pomenire patriarhul Teoctist al României.

▲ Pe locul a cinci biserici dărâmate de comunişti

Construcţia noii Catedrale patriarhale este considerată o necesitate şi de reprezentanţii Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti. Într-un interviu acordat postului de radio Trinitas, viceprimarul Răzvan Murgeanu a afirmat că locul pe care se va ridica această Catedrală este cel mai potrivit pentru construcţia unui asemenea lăcaş de cult: „În primul rând este o reparaţie morală. Terenul pe care acum se va edifica noua Catedrală patriarhală este unul pe care au fost nu mai puţin de cinci biserici şi mănăstiri, teren care a fost samavolnic luat în decursul vremii. Al doilea aspect constă în faptul că noua Catedrală patriarhală trebuie sa fie un lăcaş care să reprezinte pe toţi românii ortodocşi. De aceea, cred că este nimerit să se ridice pe cel mai înalt punct al Bucureştiului. În al treilea rând, ca şi creştin ortodox, îmi doresc edificarea acestui lăcaş într-o zonă în care să fie semnificativă pentru România, nu neapărat pentru Bucureşti“.

Făcând câteva precizări legate de situaţia juridică a terenului pe care se va construi noua Catedrala patriarhală, viceprimarul Murgeanu a menţionat că există o singură porţiune de teren foarte mică - 4.000 mp - a cărei situaţie juridică va fi reglementată de municipalitate, împreună cu Patriarhia Română. „Am avut o discuţie cu PF Părinte Patriarh Daniel în acest sens, şi o dată cu noua Lege a cultelor, care ne ajută foarte mult, sunt convins că în foarte scurt timp acest lucru va fi rezolvat“, a subliniat acesta.