Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Știri S-au descoperit moaştele Sfântului Maxim Mărturisitorul?

S-au descoperit moaştele Sfântului Maxim Mărturisitorul?

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Un articol de: Pr. Adrian Agachi - 20 Noi, 2010

Descoperirea recentă a moaştelor Sfinţilor Maxim Mărturisitorul, Anastasie Monahul şi Anastasie Apocrisiarul în localitatea Tsageri, din Georgia, se înscrie printre cele mai importante ale ultimilor ani, având în vedere că, până în prezent, nu avem ca moaşte ale acestor sfinţi decât mâna dreaptă a Sfântului Maxim Mărturisitorul păstrată la Mănăstirea "Sfântul Pavel" din Muntele Athos. Precizăm că Sfântul Maxim este considerat unul dintre cei mai profunzi scriitori patristici, iar opera sa a suscitat, alături de cea a Sfântului Dionisie Areopagitul, ample comentarii şi referinţe.

O tradiţie antică georgiană afirma că moaştele Sfântului Maxim Mărturisitorul se află sub altarul capelei mănăstirii din localitatea Tsageri, aproape de locul unde a fost întemniţat şi a decedat. Episcopul Stefan Kalidjisvili, în a cărui eparhie se află localitatea Tsageri, a decis să încredinţeze misiunea arheologică de verificare a acestei tradiţii profesorului universitar Revaz Christiani. Săpăturile efectuate au dus la descoperirea osemintelor a trei persoane, iar la un nivel inferior s-au mai găsit rămăşiţele pământeşti ale alteia. Analiza acestor moaşte a fost încredinţată antropologului Vladimir Aslanishvili, profesor la Universitatea din Tbilisi. Acesta a confirmat că există şanse mari ca osemintele primelor trei persoane să aparţină Sfinţilor Maxim Mărturisitorul, Anastasie Monahul şi Anastasie Apocrisiarul, în timp ce rămăşiţele celei de-a patra par să aparţină Sfântului Arsenie, fondatorul mănăstirii din Tsageri. În sprijinul opţiunii sale, Vladimir Aslanishvili a adus în discuţie vechimea moaştelor, vârsta probabilă a persoanelor decedate, precum şi mutilările suferite de acestea. În momentul de faţă s-a mai cerut o expertiză antropologică din care să facă parte profesori renumiţi greci şi ruşi înainte de a se lua o decizie finală cu privire la atribuirea moaştelor. Descoperirea posibilelor moaşte ale Sfântului Maxim Mărturisitorul a condus la declanşarea unei adevărate sărbătoriri naţionale. Conferinţa de presă cu privire la primele rezultate ale expertizei a fost transmisă în direct de televiziunea naţională şi de mai multe posturi de radio cunoscute.

Colocviu internaţional dedicat Sfântului Maxim Mărturisitorul

Descoperirea moaştelor Sfântului Maxim Mărturisitorul a coincis în mod providenţial cu colocviul internaţional dedicat operei acestuia. Acesta s-a desfăşurat în Georgia între 20 şi 25 octombrie. Sesiunile ştiinţifice au fost organizate de Episcopul Stefan Kalaidjisvili prin intermediul Centrului Internaţional de Studii dedicat Sfântului Maxim Mărturisitorul în Georgia. Colocviul s-a desfăşurat în trei locaţii diferite: Universitatea Teologică "Sfântul Andrei" din Tbilisi, localitatea Tsageri, unde s-au descoperit moaştele, şi Lentekhi, capitala regiunii unde Sfântul Maxim Mărturisitorul a fost întemniţat şi şi-a sfârşit viaţa. A fost cel

de-al treilea colocviu de acest fel, după cele organizate în 2005 şi 2007. La lucrări au participat reprezentanţi a mai multe discipline (patrologie, filologie, arheologie, antropologie etc.) din diferite ţări (Georgia, Franţa, Rusia, Serbia). În cadrul colocviului au fost analizate diferite aspecte ale finalului vieţii Sfântului Maxim Mărturisitorul, precum şi anumite teme din opera sa teologică. Pe data de 20 octombrie au prezentat lucrări teologi importanţi precum Jean-Claude Larchet şi Preasfinţitul Atanasie Jevtici. Între 21 şi 23 octombrie au prezentat contribuţii importante şi cercetătorii implicaţi în descoperirea moaştelor Sfântului Maxim Mărturisitorul: Revaz Christiani şi Vladimir Aslanishvili. Pe data de 22 octombrie, Episcopul Stefan şi teologul francez Jean-Claude Larchet au efectuat o expediţie ecvestră în Munţii Caucazului, pentru a vizita fortăreaţa bizantină Schemaris, unde Sfântul Maxim Mărturisitorul a fost întemniţat şi a murit. Şi aici au fost efectuate săpături în vederea descoperirii unor dovezi arheologice cu privire la teologul bizantin. Stefan Kalaidjisvili şi Jean-Claude Larchet au organizat pe 25 octombrie o conferinţă de presă la catedrala închinată Sfintei Treimi din Tbilisi. În cadrul conferinţei au fost prezentate evaluări pozitive cu privire la rezultatele colocviului. Episcopul georgian a subliniat intenţia sa de a organiza şi alte colocvii referitoare la viaţa şi opera Sfântului Maxim Mărturisitorul în următorii ani, având în vedere şi stabilirea acestora în alte locaţii decât cele utilizate până acum.

Forumul Catolic-Ortodox din Rhodos

Forumul a fost organizat de reprezentanţi ai Consiliului Conferinţelor Episcopilor Europeni (CCEE) şi de Patriarhia Ecumenică de Constantinopol. Insula Rhodos a servit drept loc de desfăşurare a discuţiilor care au avut ca temă principală "Relaţiile dintre Biserică şi Stat: de la perspectivele istorice la cele teologice". Această conferinţă nu a purtat amprenta dialogurilor ecumenice, ci a încercat să sublinieze doctrinele morale şi sociale comune ale Ortodoxiei şi Catolicismului. Unul dintre subiectele centrale ale temei abordate a fost acela al libertăţii educaţiei, la care contribuie enorm într-o familie părinţii. Statul nu trebuie să impună o ideologie în sistemul educativ de care este direct responsabil. Biserica trebuie să asigure respectarea principiilor creştine în vederea educării copiilor din familiile care doresc să le ofere posibilitatea dezvoltării religioase. Educaţia religioasă în şcolile publice are însă nevoie de acordul Bisericii. Un alt aspect interesant al problemei l-a constituit ipoteza susţinerii financiare a statului pentru şcolile teologice, de vreme ce şi acestea, asemenea şcolilor publice, contribuie la formarea cetăţenilor responsabili care acţionează pentru binele societăţii.