Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Sărbătoare în bisericile Sfântului Mucenic Dimitrie

Sărbătoare în bisericile Sfântului Mucenic Dimitrie

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Un articol de: Silviu Dascălu - 25 Octombrie 2011

Românii au avut dintotdeauna evlavie faţă de sfinţii militari, dovadă fiind marele număr de biserici ctitorite în cinstea acestora, însuşi Sfântul Voievod Ştefan cel Mare avându-l pe steagul său de luptă pe Sfântul Gheorghe. Pe întreg cuprinsul Patriarhiei Române avem sute de biserici ridicate în cinstea acestor sfinţi, Sfântul Mare Mucenic Dimitrie fiind unul dintre iubiţii ocrotitori ai lăcaşurilor noastre de cult, atât în ţară, cât şi în străinătate.

Acum, când Biserica Ortodoxă îl prăznuieşte pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, sute de biserici sunt în sărbătoare, deoarece este ziua în care îl sărbătoresc pe ocrotitorul lor. Credincioşii împreună cu preoţii lor înalţă rugăciuni către sfântul lor protector pentru a mijloci la Tronul Preasfintei Treimi să se milostivească pentru sănătatea lor.

Numai în Arhiepiscopia Bucureştilor sunt câteva zeci de biserici care au acest hram, însă Sfântul Dimitrie ocroteşte nu doar biserici din ţară, ci şi din diaspora românească.

În Bucureşti, credincioşii au posibilitatea să participe la slujba hramului la mai multe biserici, cum ar fi "Sfântul Dumitru - Poştă", Biserica Parcul Rahova I, Biserica Ceauş Radu sau "Sfântul Dumitru - Colentina". De asemenea, şi în judeţul Ilfov, în protopopiatele Arhiepiscopiei Bucureştilor avem numeroase biserici ridicate în cinstea sfântului militar, cum ar fi "Sfântul Dumitru - Bragadiru", "Sfântul Dumitru" din Copăcenii de Jos, "Sfântul Dimitrie" din Vidra, precum şi în localitatea Afumaţi, în Periş, în Surlari, în Ploieşti, în Palanga, în Ploieştiori, în Tătărani, în Urlaţi, în Bara, în Ceptura de Sus, în Grădişte, în Mireş, în Tisa, în Coţofeneşti, în Făget, Iazu, Matita, Ogretin, Poiana Vărbilău, Surani, Şipotu, Ştefeşti, Vălcăneşti, Câmpina, Podul Cheii, Cocoreştii Misli, Cocoreştii Capli.

De asemenea, şi o serie de mănăstiri au fost ridicate în cinstea Sfântului Dimitrie sau au drept unul dintre ocrotitori pe acest sfânt, cum ar fi Mănăstirea Căldăruşani din comuna Gruiu.

Priveghere şi acatiste la Sfântul Dimitrie

Ziua hramului este una deosebită pentru fiecare dintre biserici, însă în cele care îl au protector pe Sfântul Dimitrie, programul liturgic este unul mult mai intens decât de obicei. Slujbele au început ieri, în ajunul sărbătorii, când preoţii au săvârşit Vecernia sau Privegherea, iar astăzi dimineaţă Acatistul sfântului, Sfânta Liturghie şi Parastasul pentru ctitorii şi binefăcătorii sfintelor lăcaşuri de închinăciune care s-au mutat în veşnicie. De asemenea, ca semn al iubirii aproapelui şi pentru ca şi cei nevoiaşi să se bucure aşa cum se cuvine de marea sărbătoare a comunităţii, majoritatea parohiilor care au hram oferă şi pachete sau câte o agapă pentru cei mai puţin norocoşi.

Procesiune la Craiova de hramul catedralei şi ziua oraşului

Sărbătoare este şi în Mitropolia Olteniei, unde Catedrala mitropolitană şi oraşul Craiova îşi prăznuiesc ocrotitorul. Aici, ieri, în ajunul prăznuirii Sfântului Mare Mucenic Dimitrie a fost săvârşită slujba Privegherii. După slujbă a fost programată tradiţionala procesiune cu moaştele Sfinţilor Nifon, Tatiana, Serghie şi Vah, care se găsesc în Catedrala mitropolitană. Procesiunea s-a desfăşurat pe traseul: catedrală - Biserica "Sfântul Gheorghe Vechi" - Universitate - Prefectură - Biserica "Sfântul Ilie" - catedrală. La întoarcere, racla cu cinstitele moaşte a fost aşezată pe esplanada catedralei, spre închinare tuturor credincioşilor. Preoţii slujitori au săvârşit în continuare Acatistul Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir.

Astăzi, în ziua praznicului, Înalt Preasfinţitul Irineu, Mitropolitul Olteniei, împreună cu arhierei din Sinodul Mitropolitan, preoţi şi diaconi, oficiază Sfânta Liturghie în Catedrala mitropolitană.

Şi în Moldova sunt zeci de biserici care îşi sărbătoresc astăzi ocrotitorul. În Iaşi, există patru biserici în sărbătoare. Biserica "Sfântul Dimitrie" - Balş, "Sfântul Dimitrie" - Misai, Biserica "Intrarea Domnului în Ierusalim", unde se sărbătoreşte cel de-al doilea hram, şi cea din curtea Brigăzii 15 Mecanizate "Podu Înalt". De ziua Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, Mănăstirea Răteşti din judeţul Buzău îşi prăznuieşte cel de-al doilea hram. Se vor bucura prin slujbe de Priveghere şi Liturghie cele câteva zeci de călugăriţe cu viaţă de obşte, dar şi pelerinii care vor trece pragul aşezământului monahal.

Hram la "Sfântul Dumitru - Poştă"

Una din bisericile din Capitală care îşi sărbătoreşte astăzi hramul este Biserica "Sfântul Dumitru - Poştă". Situată pe strada Franceză nr. 3, vizavi de Teatrul de Comedie, lângă o altă biserică veche, Stavropoleos, în sfântul lăcaş se află o raclă de argint dăruită de episcopul Constandie Filitti (episcop al Buzăului între 1793 şi 1819), care adăposteşte părticele din moaştele a patru sfinţi: Sfântul Haralambie, Sfântul Pantelimon, Sfântul Antipa al Pergamului şi Sfântul Cuvios Nicanor.

Biserica "Sfântul Dumitru" este un lăcaş de cult atestat la 1650 şi era aşezat la "poarta de sus a Curţii domneşti". În decursul timpului a cunoscut mai multe perioade de ruină, fapt care a dus la rezidirea ei de două ori: 1741 şi 1819 (de când datează lăcaşul de azi). Lăcaşul este cunoscut ca "Biserica de Jurământ" pentru că în trecut aici se făceau jurămintele solemne. Împricinatul, pârât sau reclamant, de faţă fiind arhiereul şi preoţii, se încingea cu brâul Preacuratei şi, în faţa uşilor împărăteşti, jura că va spune adevărul. În biserică se află şi mormântul ctitorului, episcopul Constandie, dar şi singura icoană din Bucureşti a Sfântului Apostol Iuda Tadeu, unul din cei 12 ucenici ai Domnului.

Săpăturile arheologice efectuate pe locul de pe lângă casele boierilor Bălăceni au atestat faptul că, la începutul secolului al XVI-lea, a existat aici o biserică de lemn. Este foarte probabil ca primul lăcaş de cult de pe acest loc să fi fost distrus de ienicerii lui Sinan Paşa, aşa cum se întâmpla cu multe biserici din acea vreme.

"Sărbătoarea hramului din acest an a început cu slujba Vecerniei şi a Litiei, urmată de o procesiune cu sfintele moaşte ale Sfântului Haralambie, Sfântul Pantelimon, Sfântului Antipa al Pergamului şi Sfântului Cuvios Nicanor. În ziua hramului credincioşii care vin la biserică vor asista la Utrenie şi apoi la Sfânta Liturghie, iar apoi la Parastasul pentru ctitori şi binefăcătorii sfântului lăcaş. La final, persoanele nevoiaşe vor primi pachete cu alimente", a explicat părintele paroh Mihai Gojgar.

Sfânta Liturghie va fi săvârşită de un sobor de preoţi.