Sărbătoare la Schitul Prodromu

Schitul Prodromu din Muntele Athos şi-a sărbătorit ieri, 25 iulie 2017, hramul, dedicat Sfintei Icoane făcătoare de minuni a Maicii Domnului-Prodromiţa (potrivit calendarului iulian neîndreptat). Cu acest prilej, la evenimentele religioase dedicate acestei zile deosebit de importante din viaţa obştii monahale de la Schitul Prodromu, a fost prezentă şi o delegaţie a Patriarhiei Române, condusă de arhim. Ciprian Grădinaru, eclesiarhul Paraclisului Catedralei Naţionale.

În ajunul hramului, luni, 24 iulie 2017, un sobor de preoţi şi diaconi au săvârşit slujba Privegherii de la ora 22:00, slujbă care s-a încheiat ieri, în jurul orei 8:00. În continuare, a fost oficiată Sfânta Liturghie de un sobor de 30 de clerici, sub protia stareţului Mănăstirii Marea Lavră, părintele Prodromos Lavriotul. Patriarhia Română a fost reprezentată la acest moment deosebit de arhim. Ciprian Grădinaru, eclesiarhul Paraclisului Catedralei Mântuirii Neamului, arhim. Chiril Lovin, redactor coordonator la Departamentul „Carte de cult” din cadrul Editurilor Patriarhiei Române, şi pr. Mihai Muşat de la Biroul de protocol al Patriarhiei Române. Prin intermediul delegaţilor Patriarhiei Române, stareţului Mănăstirii Prodromu, Atanasie Prodromitul, i-a fost conferit, din partea Patriarhului României, Ordinul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi mama sa Elena”. Tot cu acest prilej, părintele stareţ Prodromos Lavriotul de la Marea Lavră a primit Ordinul „Sfântul Ioan Gură de Aur”. Părintele stareţ Atanasie Prodromitul i-a mulţumit Preafericitului Părinte Patriarh Daniel pentru bucuria de a avea reprezentanţi ai Patriarhiei Române la acest hram şi a transmis că această sărbătoare este o bucurie nu numai pentru schit, fraţii şi călugării de aici, ci şi pentru pelerinii şi vizitatorii care se închină cu evlavie la Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului-Prodromiţa.

Scurt istoric al icoanei

Icoana Maicii Domnului-Prodromiţa (adică Înaintemergătoarea) este o icoană făcătoare de minuni „nefăcută de mână omenească”, din tezaurul Schitului românesc „Sfântul Ioan Botezăto­rul”-Prodromu de la Sfântul Munte Athos. Istoria acestei icoane începe în anul 1863, în timpul lucrărilor de construire a Schitului Prodromu de la Muntele Athos, când cuvioșii ctitori Nifon şi Nectarie căutau un iconar care să zugrăvească pe lemn o icoană a Maicii Domnului cu totul deosebită, aşa cum aveau toate mănăstirile de la Sfântul Munte. Cu ajutorul lui Dumnezeu, cuvioșii Nifon şi Nectarie îl găsesc pe iconarul Iordache Nicolau din Iași, om bătrân și credincios, care se supune cu evlavie rânduielilor celor doi călugări și, în anul 1863, se apucă de lucru. Iconarul a început lucrarea la Mănăstirea Bucium din Iași, care era pe atunci metoc al Schitului Prodromu, iar în câtva timp a terminat de pictat veşmintele şi celelalte părți ale icoanei, lăsând ca Sfintele Feţe (cea a Maicii Domnului şi cea a Pruncului ­Iisus) să le picteze la sfârșit, după cum este tehnica picturii tradi­ționale de icoane. După ce a terminat de zugrăvit cum s-a priceput mai bine veșmintele şi fondul icoanei, a început a lucra la Sfintele Feţe silindu-se cu toată priceperea, însă în mod inexplicabil Sfintele Feţe ale Fecioarei Maria şi Pruncului Iisus din brațele ei nu puteau fi zugrăvite, iar icoana a rămas nedesăvâr­șită. Deși era un pictor cu ex­periență, speriat și mâhnit că poate şi-a uitat meșteșugul, bătrânul iconar a acoperit icoana, a încuiat atelierul şi a amânat lucrul pentru a doua zi. În dimi­neața următoare însă, a descoperit icoana desăvârșit pictată, cu fețele luminoase şi pline de dumnezeiesc har, fără să înțe­lea­gă însă cum se petrecuse această minune. Mărturia lui se găseşte la Schitul Prodromu, fiind datată la 29 iunie 1863.