După o zi bogată în rugăciune, ateliere și vizite, tinerii participanți la Întâlnirea Tinerilor Ortodocși (ITO) 2026 de la București s‑au adunat în lumina serii la Catedrala Națională din București pentru a audia o conferință de suflet susținută de Preasfințitul Părinte Macarie, Episcopul ortodox român al Europei de Nord. Seara a continuat cu prezentarea proiectului Centrului de activități cu tineretul „Sfântul Ilie Tesviteanul” și cu pelerinajul „Procesiunea luminilor”, desfășurat pe traseul dintre Catedrala Națională și Catedrala Patriarhală istorică, unde tinerii au primit binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
Sărbătoare la Seminarul Teologic Ortodox din Alba Iulia
În data de 24 aprilie, Seminarul Teologic Ortodox din Alba Iulia l-a sărbătorit pe Sfântul Simion Ştefan, Mitropolitul Bălgradului, ocrotitorul şcolii. În capela din incinta campusului, părinţii profesori, cadrele didactice şi cei peste 300 de elevi au participat la Sfânta Liturghie oficiată de către Înaltpreasfinţitul Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi.
În cuvântul de învăţătură, ierarhul a subliniat importanţa istorică şi spirituală a celor trei mitropoliţi bălgrădeni pe care Biserica Ortodoxă i-a cinstit în data de 24 aprilie: Sfinţii Ilie Iorest, Sava Brancovici şi Simion Ştefan: „«Cei trei ostaşi ai Duhului Sfânt» au contribuit semnificativ la păstrarea şi afirmarea identităţii naţionale şi a credinţei ortodoxe într-un context istoric în care românii din Transilvania erau asupriţi şi supuşi unor grele încercări. Cei trei sfinţi ierarhi bălgrădeni reprezintă pentru noi modele temeinice pentru a fi coerenţi în credinţă, atenţi la nevoile celor din jurul nostru şi implicaţi activ în viaţa Bisericii“.
Sfântul Mitropolit Simion Ştefan a păstorit Biserica Ortodoxă din Transilvania între anii 1643-1656, într-un secol în care Transilvania era supusă unui puternic proces de calvinizare şi maghiarizare. Pe lângă activitatea pastorală şi oblăduirea spirituală, Sfântul Simion Ştefan rămâne consacrat definitiv în istoria culturii şi literaturii româneşti prin traducerea şi tipărirea Noului Testament, şi mai apoi a Psaltirii, în „dulcea limbă românească“. Cele două monumente de cultură şi spiritualitate românească au reprezentat odoarele de preţ ale românilor transilvăneni prin care şi-au păstrat credinţa, cultura şi limba naţională. (Prof. Oliviu-Petru Botoi)



.jpg)
