Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop‑vicar patriarhal, s‑a aflat duminică, 22 decembrie 2024, în mijlocul credincioșilor parohiei bucureștene Udricani, unde a săvârșit Sfânta Liturghie.
Sărbătoare luminoasă la mănăstirea voievodală Măxineni
Mănăstirea voievodală Măxineni din judeţul Brăila, monument de valoare istorică şi una dintre cele mai importante mănăstiri din Eparhia Dunării de Jos, şi-a sărbătorit joi ocrotitorul spiritual, pe Sfântul Ioan Botezătorul, cu ocazia praznicului Naşterii sale. În ajun a fost oficiată slujba Privegherii, iar în ziua hramului Sfânta Liturghie a fost săvârşită de Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, înconjurat de un sobor de ieromonahi, preoţi şi diaconi, la Altarul de vară amenajat în curtea mănăstirii.
La hramul mănăstirii brăilene au participat cu mare bucurie şi evlavie şi credincioşi de la parohiile din apropiere, mulţi dintre aceştia fiind îmbrăcaţi în costume populare. În cuvântul de învăţătură rostit în cadrul slujbei, ierarhul a vorbit celor prezenţi despre sărbătoarea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, despre necesitatea prezenţei sfinţilor în viaţa noastră personală, de familie şi comunitară, dar şi despre binecuvântarea pe care o primim prin sfintele lor moaşte. „Sărbătoarea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul are o însemnătate multiplă dacă ne gândim că ne aflăm în vatra istorică, mănăstirească a domnitorilor basarabi. Semnificaţia religioasă porneşte de la darul pruncului primit în familia preotului Zaharia, de la Templul din Ierusalim, prunc al cărui nume a fost anunţat chiar de Dumnezeu. O altă semnificaţie mare a sărbătorii de astăzi este una românească, întrucât ne aflăm într-o mănăstire cu o istorie deosebit de importantă, care a slujit alternativ Altarului şi Patriei. Ne bucurăm şi că această sărbătoare a adus în comuniune credincioşii satelor din preajma mănăstirii, astăzi fiind prezente două grupuri de elevi, tineri şi tinere, îmbrăcaţi în costume autentice româneşti pentru a cinsti viaţa, familia şi tradiţiile noastre”, a spus Înaltpreasfinţia Sa.
De la Altarul de vară, slujitorii, copiii şi o parte din credincioşii prezenţi au intrat în biserica ridicată pe locul ruinelor vechiului lăcaş de închinare, fiind săvârşită slujba Parastasului pentru ctitorii şi binefăcătorii aşezământului monahal. După slujba din biserica voievodală, cele două grupuri de copii au interpretat cântece religioase şi patriotice.
Aşezată la confluenţa râurilor Siret şi Buzău, mănăstirea aflată la 10 km depărtare de localitatea Măxineni a fost ctitorită de domnitorul Matei Basarab al Ţării Româneşti în perioada 1636-1637, astăzi fiind unul dintre cele mai importante repere istorice ale judeţului Brăila. Spre evlavia şi bucuria duhovnicească a credincioşilor care ajung în această zonă a ţării, în patrimoniul sacru al mănăstirii voievodale se află aşezate în două racle părticele din moaştele Sfinţilor Ioan Botezătorul, Vasile cel Mare, Ioan Casian, Constantin Brâncoveanu.