De marea sărbătoarea a Intrării în biserică a Maicii Domnului, joi, 21 noiembrie, Schitul „Vovidenia” al Mănăstirii Neamț și-a sărbătorit hramul. Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan,
Sărbătoare românească la hramul catedralei din Vârşeţ
La invitaţia Preasfinţitului Daniil, Episcopul Daciei Felix, două delegaţii din Episcopia Caransebeşului respectiv din Episcopia Devei şi Hunedoarei au participat la praznicul Înălţării Domnului, la hramul Catedralei episcopale din Vârşeţ, Serbia. Delegaţiile au fost conduse de PS Lucian, Episcopul Caransebeşului, şi de PS Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei. Programul a cuprins vizite la Parohia ortodoxă română din Grebenac şi la comunitatea din Bela Crkva (Biserica Albă) unde a existat în trecut sediul unui Protopopiat ortodox român dependent de Episcopia Caransebeşului.
Românii din Banatul sârbesc au avut posibilitatea să se roage de Înălţarea Domnului împreună cu fraţii lor din ţară. Vizita misionară a două delegaţii din Episcopia Caransebeşului şi Episcopia Devei şi Hunedoarei a prilejuit organizarea unei adevărate sărbători la Catedrala ortodoxă din Vârşeţ, lăcaş de cult închinat Înălţării Domnului. Programul întâlnirii românilor din Banat a început cu Sfânta Liturghie arhierească, oficiată de Preasfinţitul Episcop Lucian, Preasfinţitul Episcop Gurie şi Chiriarhul locului, Preasfinţitul Episcop Daniil, înconjuraţi de un sobor numeros de preoţi şi diaconi din cele trei eparhii. Din delegaţiile celor doi episcopi au făcut parte şi autorităţi locale din judeţele Caraş-Severin şi Hunedoara. "Am venit pe urmele înaintaşilor noştri, să ne cercetăm fraţii!" La finalul Sfintei Liturghii, PS Episcop Gurie a evidenţiat în cuvântul de învăţătură principalele sensuri duhovniceşti ale sărbătorii Înălţarea Domnului. Preasfinţitul Episcop Lucian a evocat la rândul său câteva aspecte istorice legate de comuniunea duhovnicescă dintre Caransebeş şi Vârşeţ. "Am venit pe urmele înaintaşilor noştri să ne cercetăm fraţii! Aşa cum în anul 1913, la praznicul Înălţării Domnului, episcopul Miron Cristea al Caransebeşului a pus moaşte în jertfelnicul acestei biserici-catedrale, noi astăzi venim să răsădim mărgăritarele Bisericii Noastre strămoşeşti în inimile dumneavoastră, în această zi de primăvară, când soarele dreptăţii sfinte străluceşte peste întreg Banatul, bucurându-se că fraţii sunt împreună". În continuare, Chiriarhul locului a mulţumit ierarhilor pentru vizita frăţească şi a evidenţiat importanţa evenimentului. "Dacă între Caransebeş şi Vârşeţ există o legătură istorică veche, între Deva şi Vârşeţ s-au înnodat liante noi, întrucât rădăcinile existenţei noastre se află în ţinuturile Haţegului din Eparhia Devei şi Hunedoarei." Prin Biserică, românii îşi păstrează identitatea În aceeaşi zi a praznicului Înălţării Domnului, PS Episcop Lucian şi PS Episcop Daniil au făcut o vizită misionară în Parohia ortodoxă română din Grebenac, unde au participat la o adunare a Oastei Domnului. Ierarhii au fost întâmpinaţi de cântecul fanfarei şi de cuvântul de bun venit al primarului din Grebenac. După momentul primirii oficiale, s-au ascultat cântări duhovniceşti şi pricesne, prin care s-a arătat că românii de aici păstrează cu sfinţenie credinţa şi tradiţiile strămoşeşti. Preasfinţitul Părinte Lucian a vorbit, apoi, despre însemnătatea sărbătorii Înălţarea Domnului pentru creştinul de astăzi. Părintele Episcop Daniil a ţinut o impresionantă prelegere despre păstrarea identităţii ortodoxe româneşti prin Biserica strămoşească. Pentru românii care trăiesc în afara graniţelor ţării, Biserica strămoşească este principala instituţie care îi poate ajuta să-şi păstreze identitatea. Preasfinţia Sa a amintit că ucenicii Mântuitorului au fost îndemnaţi la Înălţare să rămână în Ierusalim până când vor primi putere de sus, iar noi, credincioşii de astăzi, ne putem înveşmânta în haina dreptăţii şi a Adevărului doar în Biserică, Ierusalimul cel Ceresc. Vizitele misionare ale delegaţiilor Episcopiei Caransebeşului în Eparhia Dacia Felix au devenit o tradiţie. Acestea se desfăşoară cu binecuvântarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi la îndemnul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, atât în Banatul Sârbesc, cât şi pe Văile Timocului şi Moravei, unde românii încă nu se bucură de dreptul de a avea slujbe religioase în limba română.