Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Știri Sărbătoarea arătării slavei Preasfintei Treimi

Sărbătoarea arătării slavei Preasfintei Treimi

Un articol de: Diac. Alexandru Briciu - 07 Aug, 2019

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a săvârșit marți, 6 august, Sfânta Liturghie în Catedrala Patriarhală, împreună cu Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, înconjurați de un sobor de preoți și diaconi. În cuvântul de învățătură rostit după citirea pericopei evanghelice, Patriarhul României a tâlcuit înțelesurile duhovnicești ale sărbătorii Schimbarea la Față a Domnului.

Pornind de la cuvintele troparului praznicului împărătesc al Schimbării la Față a Domnului nostru Iisus Hristos, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat cele trei mari învățături ce reies din evenimentele petrecute pe Muntele Tabor în al treilea an al propovăduirii Mântuitorului și în al 33-lea an al vieții Sale pământești, cu puțin timp înainte de Sfintele Pătimiri. „Schimbarea la Față este arătarea slavei Învierii lui Hristos înainte de pătimirea și moartea Sa pe Cruce, pentru ca ucenicii, văzându-L pe Cruce pe Hristos, să-și aducă aminte că El este Domnul slavei, Cel Care a spus mai dinainte că va pătimi, va fi omorât, dar a treia zi va învia din morți. Această sărbătoare ne arată că slava Preasfintei Treimi se dăruiește umanității lui Hristos, se arată prin Trupul Său omenesc, pentru că Domnul nu S-a schimbat doar la Față, ci și hainele Lui s-au făcut albe ca lumina, adică întreg corpul Lui s-a transfigurat, s-a schimbat întru slavă. Sărbătoarea de astăzi ne arată slava venirii celei de-a doua a lui Iisus Hristos, ne vorbește despre lucrurile de pe urmă, despre evenimentele finale, despre venirea lui Hristos întru slavă la sfârșitul lumii ca să judece viii și morții și a Cărui Împărăție nu va avea sfârșit”, a spus Preafericirea Sa. 

Slava Preasfintei Treimi din Împărăția cerurilor

Din scrierile Sfinților Evan­gheliști Matei, Marcu și Luca aflăm că Sfinții Apostoli Petru, Iacov și Ioan au văzut Fața Mântuitorului strălucind ca soarele și hainele Lui albe ca lumina. „Această slavă, această lumină care s-a văzut pe Fața, pe Trupul și pe hainele Mântuitorului Iisus Hristos, era mai puternică decât lumina soarelui și nu venea din exterior, ci din interiorul Persoanei Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru. Aceasta era lumina dumnezeirii Sale, era slava dumnezeirii Sale care se arăta acum prin umanitatea, prin trupul Său. Această slavă este veșnică, neapusă, netrecătoare, necreată, este slava Preasfintei Treimi, care se arată ca slavă a iubirii și vieții veșnice. Această slavă a Fiului lui Dumnezeu este primită de El ca Om de la Tatăl. De aceea, cărțile de slujbă o numesc «slavă părintească», pentru că Dumnezeu Tatăl a dat Fiului devenit Om această slavă când a zis din norul luminos: «Acesta este Fiul Meu Cel iubit, în Care am binevoit; pe Acesta ascul­tați-L» (Matei 17, 5). Slava aceasta a Mântuitorului Iisus Hristos este slava Preasfintei Treimi din Împărăția cerurilor. Atunci când Mântuitorul S-a schimbat la Față, această slavă a Lui a răspândit pace și bucurie în sufletele celor trei ucenici, Petru, Iacov și Ioan, care erau copleșiți de o mare bucurie, încât Petru a zis: «Bine este nouă să fim aici». Se simțea fericit, împlinit, pentru că slava Împărăției lui Dumnezeu este slava iubirii și odihnei din Împărăția cerurilor. Aceasta este slava pe care Dumnezeu o dăruiește umanit­ății lui Hristos, dar și tuturor celor care cred în Iisus Hristos și împlinesc în viața lor voia Lui”, a subliniat Patriarhul României. 

În Taina Taborului se împlinesc dorința Sinaiului și dorința Horebului

În continuare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit despre prezența Sfântului Proroc Moise și a Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul pe Muntele Tabor împreună cu Domnul Hristos. „Spun Sfintele Evanghelii că pe când Mântuitorul S-a schimbat la Față întru slavă, stătea de vorbă cu Moise și cu Ilie. Moise reprezenta Legea Vechiului Testament, iar Ilie reprezenta pe toți prorocii Vechiului Testament. Și Moise, și Ilie au dorit să vadă fața lui Dumnezeu. Moise a dorit să vadă fața lui Dumnezeu pe Muntele Sinai și nu a văzut-o. Dumnezeu i-a spus că nu o poate vedea și să mai trăiască. Dar i-a dat să vadă mâna Sa, adică lucrarea Lui în istorie, și spatele, adică urmele Creatorului în creație. Lui Ilie, Dumnezeu i S-a arătat într-un zefir, într-o adiere de vânt mângâietor, dar nici el nu a văzut fața lui Dumnezeu. În Vechiul Testament, nici Moise, nici Ilie nu au putut vedea fața lui Dumnezeu pentru că Fiul lui Dumnezeu încă nu luase față de om. Dar după ce a luat chip de om, Fiul lui Dumnezeu Cel veșnic, pe Muntele Taborului, vorbește cu Moise și Ilie față către față. Taina Taborului arată că în ea se împlinesc dorința Sinaiului și dorința Horebului, pentru că Moise pe Sinai și Ilie pe Horeb au dorit să-L vadă pe Dumnezeu și nu L-au văzut. Iată că pe Tabor și Moise, și Ilie văd fața lui Dumnezeu Care S-a făcut Om din iubire pentru oameni și pentru mântuirea lor. Sfinții Părinți ai Bisericii spun că Moise, care reprezenta Legea, și Ilie, care reprezenta pe proroci, se întâlnesc în lumina Împărăției cerurilor, în slava Taborului, cu Iisus Hristos ­pentru a arăta că în El s-a ­desă­vârșit Legea și s-au dat harul și mântuirea și tot în El se împlinesc toate prorociile din Vechiul Testament. Când Hristos S-a arătat în slavă înseamnă că au trecut și umbra Legii, și prefigurările prorociilor, pentru că El este desăvârșirea Legii și împlinirea prorociilor”, a ­ex­plicat Întâistătătorul Bisericii noastre. 

Taina Crucii, a suferinței și a slavei

Dialogul Mântuitorului cu Moise și Ilie reprezintă încă o pregătire a ucenicilor Săi pentru Sfintele Sale Pătimiri și pentru slava Învierii din morți. „Iisus vorbea cu Moise și cu Ilie despre pătimirile pe care El avea să le îndure în curând la Ie­rusalim, când urma să fie bătut, umi­lit și apoi răstignit pe Cruce. Moise și Ilie vorbeau cu Iisus despre viitoarele Lui pătimiri. Iată cum se leagă taina Crucii, a Pătimirilor Mântuitorului, cu slava Învie­rii Lui. De aceea, la sfârșitul pericopei evanghelice, Mântuitorul le poruncește ca nimănui să nu spună ce au văzut până când Fiul Omului va învia din morți. Prin aceasta, le arată ucenicilor că Schim­barea Lui la Față pe Muntele Taborului era o pregătire a lor pentru taina Crucii și a Învierii lui Hristos, ca să înțeleagă atât cât pot taina suferinței lui Hristos pe Cruce, dar și slava Învierii Lui celei de a treia zi. Această pregătire a ucenicilor, această inițiere în ­taina Crucii, a suferinței și a slavei, ne arată cât de adânci sunt ­înțe­le­surile duhovnicești ale ­sărbătorii de astăzi”, a mai spus Preafericirea Sa.

La finalul Sfintei Liturghii, arhim. Clement Haralam, Mare Eclesiarh al Catedralei Patriarhale, a citit rugăciunea de binecuvântare a roadei viței-de-vie și a fagurilor de miere, rânduită de Biserica noastră a se citi în fiecare an la 6 august, înainte de gustarea strugurilor.

Răspunsurile liturgice au fost oferite, la slujba Utreniei, de Grupul psaltic Tronos al Catedralei Patriarhale, condus de arhid. protopsalt Mihail Bucă, iar la Sfânta Liturghie de Corala „Nicolae Lungu” a Patriarhiei Române. Cre­din­cio­șii prezenți la slujbă au primit iconițe cu chipul sărbătorii Schimbării la Față a Domnului, reprodu­cere după o icoană realizată recent în atelierele de pictură ale Mănăstirii Putna. Cu acest prilej, Patriarhul României a anunțat că arhim. Melchisedec Velnic, starețul Mănăstirii Putna, a oferit 16 icoane pictate pe lemn, cu dimensiunea de 70 x 70 de centimetri, pentru Catedrala Mântuirii Neamului.