Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Știri Sărbătoarea Bisericii Sfântului Antonie cel Mare de la Curtea Veche

Sărbătoarea Bisericii Sfântului Antonie cel Mare de la Curtea Veche

Galerie foto (73) Galerie foto (73) Știri
Un articol de: Vasile-Robert Nechifor - 17 Ian, 2021

La 17 ianuarie, întreaga creştinătate face pomenirea Sfântului Cuvios Antonie cel Mare, considerat „părintele călugărilor”, deoarece a pus bazele monahismului egiptean, împreună cu Sfântul Pahomie cel Mare. Cu acest prilej, biserica domnească din centrul Capitalei, aflată sub ocrotirea sa, şi-a sărbătorit hramul prin săvârşirea Sfintei Liturghii de către Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, care a rostit un cuvânt de învăţătură, evidențiind înţelesurile minunii vindecării celor zece leproşi şi elogiind viaţa plină de încercări a marelui ascet.

Unul dintre cele mai cunoscute şi mai vechi locaşuri de rugăciune din Bucureşti, biserica Parohiei „Sfântul Antonie cel Mare”-Curtea Veche, Paraclis Patriarhal, şi-a serbat duminică, 17 ianuarie, ocrotitorul spiritual. Sărbătoarea hramului a început încă din ajun, prin organizarea unei procesiuni cu racla în care este aşezat un fragment din moaştele Sfântului Antonie cel Mare. Sfântul odor a fost purtat până la locul unde s-a aflat biserica de la care se păstrează icoana făcătoare de minuni a cuviosului şi unde a fost rostit Acatistul sfântului. În continuare, au fost oficiate Vecernia cu Litie şi Utrenia.

În ziua sa de pomenire, mulţime de credincioşi au venit la vechea ctitorie domnească pentru a se închina moaştelor Cuviosului Antonie cel Mare şi a participa la Sfânta Liturghie săvârşită de Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de preoţi slujitori ai sfântului locaş, la Altarul amenajat în curtea bisericii. La sfârşitul Sfintei Liturghii, Preasfinţia Sa a rostit un cuvânt, în care a evidenţiat învăţăturile ce reies din pasajul evanghelic al vindecării celor zece leproşi: „Din Evanghelia vindecării celor zece leproşi învăţăm, în primul rând, că Mântuitorul Iisus Hristos este cu adevărat Fiul lui Dumnezeu Celui viu, Doctorul sufletelor şi al trupurilor noastre. Şi astăzi, lepra este o boală care se tratează foarte greu, cu atât mai mult acum 2.000 de ani. Cei afectaţi de această cumplită boală erau izolaţi de restul societăţii. Ei L-au rugat pe Hristos să îi vindece, aşteptând curăţirea de boală, dar mai mult reintegrarea în familie şi în societate. Sfân­tul Evanghelist Luca, medic de profesie, spune că, pe când mergeau să se arate preoţilor, s-au vindecat, arătând că harul tămăduitor a lucrat imediat în trupurile lor. În al doilea rând, învăţăm cât de apreciată este înaintea lui Dumnezeu virtutea recunoştinţei. Oamenii au trăit întotdeauna acest sentiment al datoriei recunoştinţei în primul rând faţă de Dumnezeu, apoi faţă de oamenii care ne sunt alături. Cu toţii avem datoria să arătăm această recunoştinţă, mulţumind lui Dumnezeu pentru binefaceri, dar şi pentru încercările pe care le îngăduie, pentru curăţirea sufletelor noastre de lepra păcatului”.

Ierarhul a vorbit şi despre viaţa plină de nevoinţe a sfântului pomenit: „Cuviosul Antonie cel Mare, începătorul vieţii călugăreşti singuratice, s-a nevoit în pustie cea mai mare parte a vieţii sale, îndurând arşiţa deşertului egiptean ziua şi temperaturile scăzute din timpul nopţii, luptându-se până la sânge cu vrăjmaşul diavol, care adeseori lua chipul animalelor sălbatice. Viaţa sa a rămas ca un îndreptar pentru cei care aleg să trăiască după modelul instituit de Sfântul Antonie cel Mare şi de alţi sfinţi pustnici de la începuturile monahismului. Dar viaţa şi icoana acestui mare sfânt ne arată că şi creştinii din societate trebuie să găsească prilejuri să fie mărturisitori ai dreptei credinţe şi împlinitori măcar a ceea ce este esenţial în Evanghelia Mântuitorului, dacă nu şi a sfaturilor evanghelice, după modelul sfântului cuvios pomenit astăzi”.

În încheiere, Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul a transmis un mesaj de binecuvântare din partea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, părintele paroh Gheorghe Zaharia mulţumind la rândul său Întâistătătorului Bisericii noastre, Preasfinţiei Sale şi credincioşilor care au participat la Sfânta Liturghie. „Parohia noastră trăieşte o mare bucurie, deoarece sărbătorim hramul bisericii, Sfântul Antonie cel Mare ocrotind locașul acesta din anul 1847, când s-a adus icoana sa făcătoare de minuni de la biserica ce a existat în apropiere, dar care a fost mistuită în timpul marelui incendiu. Mulţumim Preafericitului Părinte Patriarh Daniel pentru că l-a delegat pe Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, pentru a săvârşi Sfânta Liturghie cu ocazia hramului bisericii noastre şi mulţumim şi celor care s-au rugat astăzi împreună cu noi, înfruntând temperatura scăzută de afară”, a spus părintele paroh Gheorghe Zaharia.

Prin grija parohiei, credincioşii care au participat la Sfânta Liturghie au primit pe tot parcursul acesteia ceai fierbinte, iar la sfârşit li s-au oferit punguliţe cu anafură şi pachete cu sărmăluţe şi cozonac.

Citeşte mai multe despre:   Sfantul Antonie cel Mare  -   hram  -   PS Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal