Sărbătoarea Botezului Domnului cinstită de ardeleni

La Botezului Domnului, sărbătoarea Epifaniei sau Teofaniei, credincioşii trăiesc momentul Botezului Mântuitorului Iisus Hristos în apa Iordanului primit de la Sfântul Ioan Botezătorul. Ierarhii şi preoţii au săvârşit după Sfânta Liturghie slujba de sfinţire mare a apei, iar credincioşii au avut posibilitatea de a lua acasă aghiazmă mare, în recipiente special pregătite. 

Mii de clujeni au participat la Sfânta Liturghie oficiată de Înaltpreasfinţitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, în Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca, de Praznicul Bobotezei. La slujbă a participat un impresionant sobor de preoţi şi diaconi, iar în cadrul slujbei s-au oficiat şi două hirotonii, întru diacon şi preot.

La Praznicul Bobotezei, IPS Mitropolit Andrei a enumerat în cuvântul de învăţătură trei motive pentru care Boboteaza este o sărbătoare foarte importantă: „Un motiv al faptului că sărbătoarea Bobotezei este foarte mare, este faptul că la Bobotează se împlineşte dreptatea. Un al doilea este că la Bobotează se descoperă Sfânta Treime. De aceea şi troparul sărbătorii de astăzi pe care îl rostim de nenumărate ori spune acelaşi lucru, că astăzi ni se descoperă, ni se arată, ni se revelează Sfânta Treime. În al treilea rând, are loc un act de regenerare cosmică, începând cu omul şi continuând cu întreaga creaţie. Cu apele se sfinţeşte firea, care devine vehicul purtător de Duh“.

Sărbătoare pentru toată creştinătatea

La finalul Sfintei Liturghii, pe amplasamentul din faţa Catedralei mitropolitane, IPS Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei a săvârşit slujba aghiazmei mari. Cu acest prilej au fost pregătite 15.000 de sticle, care au fost sfinţite şi împărţite apoi credincioşilor prezenţi.

IPS Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei a spus miilor de credincioşi prezenţi în Piaţa „Avram Iancu“ din Cluj-Napoca faptul că Boboteaza este o sărbătoare foarte mare, iar în toată lumea creştină se sfinţesc apele, acest ritual fiind instituit de Sfântul Sofronie, Patriarhul Ierusalimului, care săvârşea sfinţirea apei pe malul Iordanului. „Cu sărbătoarea Bobotezei şi cea Sfântului Ioan Botezătorul se încheie acest şir de sărbători frumoase ca un şirag de mărgăritare“, a mai spus IPS Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei, care a transmis urări celor prezenţi. 

Slujire arhierească la Marghita

La praznicul Bobotezei, Dumnezeiasca Arătare, Preasfinţitul Sofronie, Episcopul Oradiei, s-a aflat la biserica cu hramul „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul“ din oraşul bihorean Marghita, unde a săvârşit Sfânta Liturghie şi Sfinţirea cea Mare a Apei (Agheasma Mare), în sobor de preoţi şi diaconi, în prezenţa a numeroţi credincioşi marghiteni care au luat parte la sfintele slujbe din această zi de la cea mai veche biserică din Marghita, întâmpinând cu multă bucurie pe ierarh.    

În predica rostită după citirea pericopei evanghelice de la Sfântul Evanghelist Matei, Preasfinţitul Sofronie a amintit principalele semnificaţii dogmatice ale praznicului Bobotezei, subliniind caracterul treimic al sărbătorii: „Sărbătoarea de astăzi, a Botezului Domnului sau a Bobotezei, după numele străvechi pe care îl are în neamul nostru românesc, este cunoscută în Biserica Ortodoxă şi sub denumirea de sărbătoarea Dumnezeieştii Arătări sau, în limba greacă, a Teofaniei, iar în limba slavă Bogoiavlenie, pentru că în această zi, aşa cum am ascultat din pericopa evanghelică ce s-a citit, de la Sfântul Apostol şi Evanghelist Matei, şi la finalul căreia am auzit cu toţii cum, după Botezul Domnului, când Mântuitorul Iisus Hristos a ieşit din apele Iordanului, Sfântul Prooroc şi Înaintemergător şi Botezător al Domnului, Ioan, a văzut cerurile deschise, pe Duhul Sfânt al lui Dumnezeu pogorându-Se în chip de porumbel peste Mântuitorul Iisus Hristos şi a auzit un glas din ceruri: «Acesta este Fiul Meu cel iubit întru Care am binevoit»“.

„Prin însăşi pericopa evanghelică a zilei am înţeles cu toţii că în apele Iordanului, la Botezul Mântuitorului Iisus Hristos S-a arătat, S-a descoperit Dumnezeu, Care este Unul în fiinţa Sa dumnezeiască, dar întreit în persoane. Trei persoane dumnezeieşti sunt: Dumnezeu-Tatăl, Dumnezeu-Fiul şi Dumnezeu-Duhul Sfânt. Dumnezeu-Tatăl împreună cu Dumnezeu-Fiul şi cu Dumnezeu-Duhul Sfânt sunt Un Dumnezeu“, a spus PS Sofronie.

„În vremea cea veche, Avraam s-a învrednicit să Îl vadă pe Dumnezeu la stejarul din Mamvri, pe Dumnezeu Cel Unul în fiinţă, dar întreit în persoane, prin cei trei îngeri care s-au arătat, cum sunt reprezentaţi şi în icoana canonică a Preasfintei Treimi, fiind ospătaţi de Sara, profeţindu-i lui Avraam şi Sarei că la bătrâneţe vor avea un fiu. Aceşti trei îngeri care s-au arătat sunt, de fapt, cele trei persoane ale Preasfintei Treimi: Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt. Cei Trei, Unul sunt. Cei Trei, dintru început sunt. Nu a fost niciodată o vreme în care Cei Trei să nu fi fost şi să nu fi fost împreună“.

„Fiul lui Dumnezeu ia chip de om. Cel după a Cărui chip a fost creat omul Se îmbracă cu chipul pe care l-a dăruit făpturii Sale, luându-Şi fire omenească, în toate făcându-Se asemenea nouă şi la înfăţişare aflându-Se ca un om. El vine la Iordan să fie botezat de verişorul Său după trup, pentru că Sfântul Ioan Botezătorul, fiul Sfinţilor şi Drepţilor Zaharia şi Elisabeta, este verişor după trup cu Mântuitorul Iisus Hristos. Cele două verişoare, Fecioara Maria şi Elisabeta au dăruit lumii doi fii, doi verişori, pe Mântuitorul Iisus Hristos, din Fecioara Maria, şi pe Ioan Botezătorul, din Zaharia şi Elisabeta“.

„După Botez, când Domnul Iisus Hristos iese din apele Iordanului, Ioan Botezătorul se învredniceşte să vadă cerurile deschise, aşa cum după Învierea şi Înălţarea la cer a Mântuitorului Iisus Hristos, primul martir al Bisericii, Sfântul Ştefan, va vedea şi el cerurile deschise şi pe Fiul lui Dumnezeu stând în slavă de-a dreapta Tatălui. Acum, în apele Iordanului, cerurile se deschid şi Se descoperă, Se arată Preasfânta Treime, altfel decât în chipul celor trei îngeri de la stejarul din Mamvri. Nu Îl vedem, însă, pe Dumnezeu-Tatăl, se aude doar glasul Său, Ioan aude doar glasul lui Dumnezeu-Tatăl, «Acesta este Fiul Meu cel iubit întru Care am binevoit», dar Îl vede pe Duhul Sfânt, în chip de porumbel.

De aceea, în Biserica Ortodoxă, la sărbătoarea Bobotezei, în icoana Botezului Domnului este reprezentat şi Duhul Sfânt, în chip de porumbel, icoană pe care o primim în casele noastre mai ales în această perioadă în care preoţii merg cu «Iordanul», fiind vestiţi de clopoţel, ca să sfinţească sufletele, vieţile, casele şi ogoarele credincioşilor, cântând troparul praznicului Botezului Domnului, care, după troparul Învierii Domnului, este cel mai cunoscut imn din Biserica Ortodoxă, fiind un rezumat al credinţei noastre creştine ortodoxe, o sinteză a ceea ce Biserica învaţă despre Sfânta Treime, pe baza revelaţiei divine, a Sfintei Scripturi a Noului Testament, a Evangheliei de la Sfântul Apostol şi Evanghelist Matei, pe care am ascultat-o astăzi, descoperindu-ni-se, în puţine cuvinte, că Tatăl Cel din ceruri a mărturisit că Cel botezat în Iordan este Fiul Său, iar Duhul Sfânt în chip de porumbel a adeverit, a întărit mărturisirea Tatălui, glasul Părintelui nostru din ceruri, Duhul Sfânt în chip de porumbel coborându-Se peste Domnul Iisus Hristos, Cel botezat în Iordan“, a spus PS Episcop Sofronie.

După Rugăciunea Amvonului din cadrul Sfintei Liturghii, ierarhul a oficiat Sfinţirea cea Mare a Apei, aghiasma mare, ce a devenit sfântă şi sfinţitoare, aducătoare de multă binecuvântare, de sănătatea sufletească şi trupească, pentru toţi cei care o iau cu credinţă. Apoi, ierarhul a stropit cu apă sfinţită lăcaşul sfânt şi pe toţi cei de faţă.

Protopopul Marghitei, Ioan Şugar, a arătat, cu această ocazie, că a fost prima dată când un ierarh Episopiei Oradiei a sfinţit Aghiasma Mare în această biserică din Marghita, iar parohul Constantin Petru Filip a mulţumit ierarhului pentru vizită.

Slujba Bobotezei la Zalău

La sărbătoarea Botezului Domnului, Preasfinţitul Petroniu, Episcopul Sălajului, s-a aflat în mijlocul credincioşilor cartierului zălăuan Porolissum. La Sfânta Liturghie, ierarhul a fost înconjurat de părinţii slujitori ai acestui locaş de cult, Claudiu Nechita, parohul bisericii şi consilier social al Episcopiei Sălajului, Ioan Pop şi Adrian Mureşan, cărora li s-a adăugat şi arhimandritul Antonie Pinţa, exarhul mănăstirilor din Episcopia Sălajului.

Potrivit rânduielii bisericeşti, la finalul Sfintei Liturghii a fost săvârşită sfinţirea cea mare a apei, în prezenţa a numeroşi credincioşi prezenţi la slujbă, în ciuda faptului că pentru toţi angajaţii a fost zi lucrătoare. După săvârşirea slujbei, toţi cei prezenţi au fost stropiţi cu aghiasmă mare, la ieşirea din biserică.

În cuvântul de învăţătură, Preasfinţitul Episcop Petroniu a arătat faptul că în Vechiul Testament nu exista botezul, legământul dintre poporul ales şi Dumnezeu era tăierea împrejur, care era pentru cei de parte bărbătească. Cel care a botezat pentru prima oară a fost Sfântul Ioan Botezătorul, însă el a venit să boteze prin botezul pocăinţei. Rolul lui era nu de a ierta păcatele, aceasta făcându-se prin Hristos. Prin plinirea dreptăţii făcute în urma Botezului Domnului s-au realizat de fapt toate profeţiile Vechiului Testament, a mai arătat PS Episcop Petroniu, care a adăugat că Botezul Domnului este momentul în care întreaga Sfântă Treime se revelează.

Piatra de temelie a bisericii „Pogorârea Sfântului Duh“ din cartierul Porolissum a fost sfinţită la sărbătoarea Pogorârii Sfântului Duh din anul 2000, crucea ridicării acestei biserici fiindu-i încredinţată părintelui Alexandru Horvat. În anul 2004 Preasfinţitul Petroniu a săvârşit slujba de binecuvântare a lucrărilor efectuate la noul locaş de cult, iar în anul 2009 a fost sfinţită de către ierarh şi casa parohială.

În urma trecerii la Domnul a parohului Alexandru Horvat, la sfârşitul lunii iulie a anului 2014, PS Episcop Petroniu a numit ca paroh pe Claudiu Nechita, apropiat colaborator al părintelui Alexandru Horvat, în calitate de inspector în cadrul sectorului social-filantropic de la Centrul Eparhial al Episcopiei Sălajului.

În prezent sunt în curs de finalizare lucrările de pictură din interiorul locaşului de cult, în vederea târnosirii bisericii într-un viitor cât mai apropiat.

Praznicul Botezului Domnului la Deva

Preasfinţitul Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei, a săvârşit Sfânta Liturghie la Catedrala Episcopală „Sfântul Ierarh Nicolae“ şi „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavelââ din Deva, înconjurat de un ales sobor de preoţi şi diaconi.

În cuvântul de învăţătură, ierarhul hunedorean a vorbit credincioşilor prezenţi despre „arătarea Preasfintei Treimi la râul Iordan şi despre faptul că Dumnezeu Tatăl prin Fiul Său, Iisus Hristos, ne-a dăruit înfierea spre mântuirea noastră, alături de iertarea păcatelor“.

La final, soborul slujitor a ieşit în curtea Catedralei Episcopale unde Preasfinţitul Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei, a oficiat Sfinţirea cea Mare a Apei.

Sărbătoare pentru băimăreni

La praznicul Botezului Domnului, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, Preasfinţitul Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, a oficiat Sfânta Liturghie în prezenţa a mii de credincioşi, la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime“ din Baia Mare. După Sfânta Liturghie, pe esplanada din faţa Catedralei a fost săvârşită slujba de sfinţire mare a apei de către ierarh, care a binecuvântat apoi pe toţi credincioşii, stropindu-i cu aghiasmă mare.

„Praznicul Botezului Domnului a fost cinstit de credincioşi în număr foarte mare, este una din marile sărbători ale creştinătăţii. În acest moment s-a sfinţit firea şi zidirea; firea apelor şi creaţia întreagă, iar oamenii devin, prin întruparea Mântuitorului, fii ai lui Dumnezeu după har, botezându-se după numele Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh, deci în numele Sfintei Treimi“, a spus PS Arhiereu-vicar Iustin Sigheteanul, care a adăugat că şi în acest an au fost oferite credincioşilor aghiasmă mare sfinţită atât în ajunul sărbătorii, cât şi de Bobotează. Ierarhul a mai menţionat că oamenii au multă credinţă în puterea vindecătoare a aghiasmei mari.

Praznic la Catedrala din Sfântu Gheorghe

Preoţii de la Catedrala Ortodoxă din Sfântu Gheorghe au săvârşit luni slujba de sfinţire a Aghiasmei Mari, cu o zi înainte de Bobotează, pentru a avea timp să îmbutelieze cele 2.000 de sticle cu apă sfinţită pe care le-au împărţit enoriaşilor după Sfânta Liturghie din ziua praznicului Bobotezei. Preotul Octavian Groza de la Catedrala „Sfântul Nicolae“ din Sfântu Gheorghe a menţionat că, la finalul Sfintei Liturghii din ziua Botezului Domnului, preoţii au mai sfinţit o cantitate mare de apă, care a fost, de asemenea, împărţită credincioşilor.

Slujba de Bobotează adună în fiecare an la Catedrala Ortodoxă din Sfântu Gheorghe câteva sute de oameni.

În urmă cu câţiva ani, de Bobotează, la Sfântu Gheorghe se făcea un pelerinaj pe malului Râului Olt, unde preoţii ortodocşi sfinţeau apele. Conform tradiţiei, ei aruncau o cruce în râu, iar mulţi tineri săreau în apă pentru a o readuce la mal. Obiceiul nu s-a mai păstrat pentru că în albia Râului Olt s-au făcut lucrări de îndiguire, iar terenul este accidentat, conform Agerpres. În zilele premergătoare Bobotezei, preoţii ortodocşi au sfinţit casele enoriaşilor şi vor continua să meargă şi după sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul. (Pr. Cristian Rus, arhid. Adrian Onica, Alexandra Andereş, Oana Rusu)