Sărbătoarea credinţei în inima Moldovei

În fiecare an, timp de câteva zile, în preajma datei de 14 octombrie, Iaşul constituie principala destinaţie spirituală pentru sute de mii de români din toate colţurile ţării, ba chiar şi din străinătate. Evlavia credincioşilor pentru cea mai cinstită sfântă a României preface Iaşul într-o cetate eternă a Ortodoxiei. La hramul Cuvioasei, în ultimii ani au fost aduse spre închinare moaştele mai multor sfinţi. Anul acesta, credincioşii se închină la moaştele Sfântului Maxim Mărturisitorul.

Ziua de 14 octombrie a devenit o sărbătoare deosebită a Iaşilor încă de la 1641, odată cu aducerea moaştelor Sfintei pe meleagurile Moldovei, de la Constantinopol. Cele aproape patru secole n-au schimbat cu nimic evlavia oamenilor către Sfânta Parascheva, ba chiar au intensificat-o, astfel că hramul ei prilejuieşte astăzi unul dintre cele mai mari pelerinaje ale Ortodoxiei. "Pelerinajul în tradiţia ortodoxă este foarte vechi şi foarte important. Se cunosc pelerinaje devenite celebre încă din primele secole. Ele aveau loc la mormintele martirilor şi la Locurile Sfinte. În Biserica noastră pelerinajele sunt foarte vechi. Nu se cunoaşte începutul lor, dar este logic faptul că acolo unde au existat moaşte de sfinţi martiri sau cuvioşi au fost pelerinaje după modelul din Biserica primară", ne-a spus pr. conf. dr. Ion Vicovan, prodecanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă "Dumitru Stăniloae" din Iaşi.

Hramul Sfintei Parascheva a căpătat o dimensiune spirituală deosebită după anul 1990, pentru că în perioada comunistă pelerinajele au fost oarecum limitate, iar formele de manifestare a credinţei au fost strict mărginite, desfăşurându-se în incinta bisericii sau a mănăstirii.

Comuniunea sfinţilor

Prin stăruinţa şi prin purtarea de grijă a actualului Patriarh al României, Preafericitul Părinte Daniel, de-a lungul anilor, la Iaşi, au fost aduse spre închinare moaştele mai multor sfinţi ai Ortodoxiei. Primul care a deschis drumul spre "comuniunea între sfinţi", în anul 1996, a fost Sfântul Andrei, apostolul românilor, moaştele acestuia fiind aduse din Patmos - Grecia. După patru ani, în anul 2000, au fost aduse de la Livadia - Grecia moaştele Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, iar în 2001 a fost adus Brâul Maicii Domnului, de asemenea din Grecia, de la Volos. Hramul din 2002 a fost binecuvântat prin sosirea la Iaşi a moaştelor Sfântului Ioan Casian, care au fost aduse de la Marsilia (Franţa), iar cel din 2003, prin aducerea moaştelor Sfântului Mare Mucenic Dimitrie - Izvorâtorul de mir, de la Tesalonic. În 2004, cu prilejul anului omagial "Sfântul Voievod Ştefan cel Mare - 500", la hramul Cuvioasei a fost adus un fragment din Sfânta Cruce, de la Mănăstirea "Panaghia Soumela" din Mitropolia de Veria - Grecia. Tot de la Veria, de la Catedrala "Sf. Ap. Petru şi Pavel", în anul 2005, am avut bucuria de a primi spre închinare şi cinstire moaştele Sfântului Pavel, apostolul neamurilor. În anul 2006, pelerinii s-au putut ruga, alături de Sfânta Parascheva, Sfântului Ierarh Nectarie Taumaturgul, ale cărui cinstite moaşte au fost aduse din Eghina - Grecia. În 2007 au poposit la Iaşi spre bucuria credincioşilor moaştele Sfântului Ierarh Ioan Gură de Aur, arhiepiscopul Constantinopolului, aduse din Grecia de la Mănăstirea "Sfântul Varlaam".

În 2008, capitala Moldovei a găzduit de ziua ei, la cei 600 de ani de atestare documentară, moaştele Sfântului Nifon, patriarhul Constantinopolului, aduse de la Catedrala mitropolitană din Craiova. În 2009, pelerinii s-au închinat la moaştele Sfântului Vasile cel Mare, de la Mănăstirea "Sfinţii Trei Ierarhi" din Iaşi, aşezate ca odinioară lângă moaştele Cuvioasei. Anul acesta, în Anul Crezului ortodox, au fost aduse moaştele Sfântului Maxim Mărturisitorul de la Mănăstirea "Sfântul Pavel" din Muntele Athos. "Preafericitul Părinte Daniel a dat o altă dimensiune pelerinajului Sfintei Parascheva prin faptul că a adus moaştele altor sfinţi sau relicve sfinte, începând cu anul 1996, prin aducerea la Iaşi a moaştelor Sfântului Apostol Andrei, cel Întâi Chemat. Aceste pelerinaje nu au fost iniţiate de ierarhi, ci au pornit din evlavia credincioşilor. Ierarhii, slujitorii Bisericii au dat forma acestor pelerinaje pe care o aşteptau credincioşii. Pelerinajele nu sunt impuse din exterior, ci sunt izvorâte dintr-un sentiment de evlavie care vine din interior. Emisiunile pe această temă care s-au făcut la Radio TRINITAS sau la TV TRINITAS, articolele care au fost consemnate în "Ziarul Lumina" au făcut ca ele să capete o altă importanţă în rândul credincioşilor. De aceea numărul pelerinilor creşte an de an", a mai spus pr. prof. Vicovan.