Sărbătoarea Naşterii Domnului la Catedrala Patriarhală

Cu prilejul sărbătorii Naşterii Domnului, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a săvârşit Sfânta Liturghie în Catedrala Patriarhală, împreună cu Preasfinţitul Părinte Qais, Episcop de Erzurum (Antiohia), şi Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, înconjuraţi de un sobor de slujitori. Întâistătătorul Bisericii noastre a rostit un cuvânt de învăţătură în care a evidențiat însemnătatea praznicului.

După momentul liturgic al citirii Sfintei Evanghelii, Părintele Patriarh Daniel a precizat că sărbătoarea Naşterii Domnului ne desluşeşte sensul existenţei şi al vieţii noastre. „Naşterea Domnului ne arată că Dumnezeu Cel veşnic şi nemuritor Se face temporal şi muritor, Dumnezeu Cel nevăzut, necuprins şi neapropiat sau inaccesibil Se face văzut, cuprins în pântecele Fecioarei. El Se face apropiat, atât de apropiat de oameni, încât a devenit tocmai ceea ce iubea, adică Om. Hristos-Domnul nu S-a arătat ca un om de 30 de ani, matur, ci El este Dumnezeu-Copilul. Pe un copil poţi să-l primeşti sau poţi să-l respingi, poţi să-l priveşti cu drag sau poţi să-l treci cu vederea. El nu ameninţă, nu înfricoşează, nu se impune, ci doar se propune ca dar al vieţii prin gingăşia, prin nevinovăţia, prin inocenţa şi curăţia sa. De aceea Dumnezeu Cel Atotputernic, făcându-Se om, Se arată ca o fiinţă neputincioasă (...). A­ceastă coborâre pe pământ a lui Dumnezeu Cel veşnic şi plin de slavă sub formă de rob ne arată că Dumnezeu ne respectă libertatea noastră de a-L primi sau de a-L refuza, de a-L dori sau de a-L respinge”, a explicat Preafericirea Sa.

„Coborârea Lui este începutul înălţării noastre”

Patriarhul României a precizat că Naşterea Domnului arată libertatea Creatorului de a deveni şi creatură, precum şi libertatea Făcătorului cerului şi pământului de a deveni făptură între cer şi pământ. „Această smerenie a lui Dumnezeu, care devine om, are însă un rost. Dumnezeu Se face om pentru ca pe om să-l ridice la viaţa şi slava veşnică cerească. El coboară pe pământ, chiar în interiorul pământului, în peşteră, ca să-i ridice pe pământeni la viaţa cerească veşnică. Deci, coborârea Lui este începutul înălţării noastre. El Se face muritor ca pe oamenii muritori din cauza păcatului să-i facă nemuritori (...). Rostul întrupării Lui este înduhovnicirea noastră! Rostul înomenirii Lui este îndumnezeirea noastră prin har! Hristos Domnul Cel veşnic, Fiul şi Cuvântul lui Dumnezeu, coboară în lume, nu doar pentru a ne dărui iertare de păcate, ci şi pentru a ne înfia, pentru a ne dărui calitatea de fii ai lui Dumnezeu, înfiaţi în Fiul Său Cel veşnic, Care S-a făcut om din iubire pentru oameni şi pentru mântuirea lor”, a spus Preafericirea Sa.

În continuare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat că Taina Naşterii Mântuitorului Iisus Hristos este taina planului lui Dumnezeu de ridicare a omului căzut prin păcatul neascultării şi de dăruire a vieţii veşnice omului care din cauza păcatului a devenit muritor, stricăcios, coruptibil. „Este foarte interesantă această legătură din iconografia ortodoxă, şi anume, scutecele Copilului înfăşat în peştera din Betleem seamănă cu giulgiul de la mormântul Învierii. Aceasta arată că Naşterea Lui a avut ca scop dăruirea vieţii veşnice prin Învierea Sa, trecând prin suferinţa Crucii şi prin moarte. Naşterea Mântuitorului Iisus Hristos are şi scopul de a sfinţi creaţia întreagă, întreg universul, de a binecuvânta nu numai lumea spirituală, sufletul omului, ci de a sfinţi şi materia, pentru că întreaga lume, întreaga creaţie, este chemată la sfinţire, la transfigurare, la luminare (...). Rostul vieţii noastre este de a slăvi pe Dumnezeu Cel din Ceruri. Prin cuvinte, prin gânduri şi prin fapte, să aducem slavă lui Dumnezeu, Cel ce Se află întru cele de sus, în lumea îngerilor, în lumea spirituală! Pacea despre care vorbesc îngerii când cântă la Naşterea Domnului nu este o simplă pace socială, obţinută prin acorduri, prin semnături de tratate, ci este împăcarea omului cu Dumnezeu. Omul prin păcat stă în stare de vrăjmăşie, de ceartă, de învrăjbire cu Dumnezeu, dar prin pocăinţă şi prin iertarea păcatelor el se împacă cu Dumnezeu. De aceea, începutul predicii Mântuitorului, ca şi a Sfântului Ioan Botezătorul, este acesta: «Pocăiţi-vă, că s-a apropiat Împărăţia Cerurilor!». Deci, Hristos Se naşte ca să ne împace cu Dumnezeu, dar Dumnezeu are iniţiativa, fiindcă trimite pe Fiul Său ca să fie pace în sufletele oamenilor”, a mai subliniat Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

„La darurile lui Dumnezeu, noi răspundem cu darul credinţei puternice”

Preafericirea Sa a mai explicat şi simbolismul darurilor primite de Pruncul Iisus. „Vedem că darurile oferite de magi arată preţuirea faţă de Fiul lui Dumnezeu, Care S-a făcut om. Se spune în cântările noastre că cerul îi aduce în dar steaua, magii Îi aduc daruri, pământul Îi oferă peştera, iar noi Îi oferim lui Dumnezeu pe Sfânta Fecioară Maria, ce a avut mai bun umanitatea, mai sfânt. Aceste daruri: aur, tămâie şi smirnă, înseamnă trei adevăruri. Că Cel care S-a născut în Betleem este Împărat şi I se aduce în dar aur. Este Dumnezeu şi I se aduce tămâie pentru că tămâia era modul de cinstire la Templu a prezenţei lui Dumnezeu împreună cu oamenii. Iar smirna este un dar profetic, şi anume, că acest Copil Se naşte pentru a muri apoi pe Cruce şi a fi înmormântat, pentru că smirna se foloseşte pentru a cinsti pe cei care sunt puşi în mormânt. La darurile lui Dumnezeu arătate prin Naşterea Fiului Său noi răspundem cu daruri, cu iubirea noastră, cu înţelegerea noastră şi, mai ales, răspundem cu darul credinţei puternice, al rugăciunilor fierbinţi şi al mulţumirii aduse lui Dumnezeu pentru viaţă, pentru sănătate şi pentru toată darea cea bună care vine de la Părintele Luminilor. În această perioadă noi oferim daruri pentru că am înţeles că rostul vieţii pe pământ este cultivarea iubirii milostive. Iubirea milostivă este cea care dăruieşte”, a spus Părintele Patriarh. La final, Preafericirea Sa a urat tuturor celor care poartă numele de Cristian, precum și derivate ale acestuia, ani mulţi cu sănătate şi cu bucurie. Credincioşii prezenţi au primit din partea Întâistătătorului Bisericii noastre Pastorala de Crăciun şi câte o iconiţă cu Naşterea Domnului Iisus Hristos. Răspunsurile liturgice au fost date de Corala „Nicolae Lungu” a Patriarhiei Române, dirijată de pr. lect. dr. Stelian Ionaşcu.

Patriarhul României a fost colindat de membrii Coralei `Nicolae Lungu”

După ce au dat răspunsurile la Sfânta Liturghie de la Catedrala Patriarhală, în prima zi de Crăciun, membrii Coralei `Nicolae Lungu” l-au colindat pe Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la Reședința Patriarhală. Preafericirea Sa i-a întâmpinat pe membrii corului, i-a binecuvântat şi a rostit apoi un cuvânt de învăţătură. „Vă mulţumim pentru că aţi cântat astăzi foarte frumos la Sfânta Liturghie, dar şi în timpul perioadei acesteia de pregătire pentru serbarea Naşterii Domnului. Aţi colindat în diferite părţi şi mai ales în programul misionar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, aşa cum s-a văzut şi la Biblioteca Naţională, când am avut un concert de colinde umanitar în favoarea persoanelor care se află în Centrul de îngrijiri paliative «Sfântul Nectarie» din Bucureşti. Noi considerăm că această misiune muzicală este deosebit de importantă, tot atât de importantă ca şi predica, mai ales că în această misiune muzicală pot fi antrenaţi şi copiii, şi tinerii. Începând cu sărbătoarea Sfântului Nicolae, mii şi mii de copii au colindat în Biserică, dar şi în diferite instituţii, în şcoli, în spitale, în cămine de bătrâni, în cămine pentru copii şi au transmis, au binevestit iubirea lui Dumnezeu pentru oameni arătată în Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu Cel veşnic, Care S-a făcut om din iubire pentru oameni şi pentru mântuirea lor”, a precizat Patriarhul României. În continuare, Preafericirea Sa a subliniat faptul că această lucrare misionară a Bisericii prin cântare este o misiune ce se desfășoară de-a lungul veacurilor fără întrerupere. La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel le-a oferit membrilor Coralei „Nicolae Lungu” daruri şi Pastorala de Crăciun.