Sărbătoarea Nașterii Domnului la Catedrala Patriarhală

Marele eveniment al Nașterii Mântuitorului Iisus Hristos a fost prăznuit, după tradiţie, miercuri, 25 decembrie 2019, şi la Catedrala Patriarhală din București, cu multă evlavie de creștinii ortodocși, uniți în cuget curat și rugăciune la vechiul locaș de închinare de pe Colina Bucuriei. Sfânta Liturghie a fost săvârșită de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu Preasfințitul Părinte Qais, Episcop de Erzurum (Patriarhia Antiohiei), și Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurați de un sobor de preoți și diaconi.

După citirea fragmentului evanghelic al praznicului, de la Sfântul Evanghelist Matei (2, 1-12), care relatează momentul închinării magilor de la Răsărit Pruncului Iisus, precum și oferirea darurilor de către aceștia, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt de învățătură în care a subliniat faptul că Dumnezeu a lucrat în istorie ca să arate că Pruncul Iisus este Mântuitor nu numai al poporului ales, ci și al ­tuturor popoarelor care cred în El și I se ­închină.

„Magii erau oameni învățați și făceau parte din casta preoților persani. Aceștia erau de religie persană, erau preoți, învățători, oameni învățați care studiau natura, mai ales mersul stelelor. Magii ajungeau uneori regi, conducători ai perșilor. De aceea, în tradiția slavă, ei sunt numiți «crai» sau «regi». De asemenea, în Occident, ei sunt numiți «regi». (...) Magii despre care vorbește Sfânta Evanghelie de astăzi erau oameni care așteptau un eveniment mare în istorie. Acesta a fost Nașterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos din poporul lui Israel. Când au văzut steaua la Răsărit, o stea neobișnuită, și-au dat seama că profeția lui Valaam se împlinește”, a spus Preafericirea Sa.

Naşterea lui Hristos nu a fost numai un eveniment petrecut în cadrul poporului ales, ci a fost o cotitură a istoriei, însemnată la nivel cosmic prin putere dumnezeiască.

„Acea stea pe care au văzut-o magii era diferită de toate stelele. Ea nu se deplasa de la răsărit spre apus, ci de la miazăzi spre miazănoapte. Această stea neobișnuită a arătat cu adevărat un eveniment neobișnuit. Sfântul Ioan Gură de Aur spune că steaua pe care au văzut-o magii este neobișnuită pentru că nu urmează cursul stelelor, ci și pentru că se oprește, coboară, urcă, ceea ce nu se întâmplă cu nici o stea. Sfântul Ioan Gură de Aur merge așa departe, încât spune că de fapt nu era o stea, ci era o putere îngerească, dumnezeiască, cerească, o putere care a luat formă de stea pentru a călăuzi pe magi ca să ajungă la Betleem să se închine Pruncului Iisus”, a reliefat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Întâistătătorul Bisericii noastre a evidențiat și faptul că magii au primit răsplata căutării lor sub forma unei bucurii, a unei speranţe netrecătoare.

„Evanghelia de astăzi ne spune că magii au venit să se închine Pruncului Iisus. După ce au plecat de la Irod, steaua s-a arătat din nou, pentru că, atunci când ei se aflau la Irod, steaua s-a ascuns. S-a arătat din nou și i-a condus spre Betleem. Evanghelia ne spune că ei, când au văzut că din nou a apărut steaua și i-a călăuzit spre Betleem, s-au bucurat cu bucurie foarte mare. Aici vedem legătura între căutarea lor și răsplata căutării lor. Cel ce caută pe Iisus ca să se închine Lui primește în suflet o bucurie negrăită, o bucurie foarte mare, care a fost transmisă deodată cu reapariția stelei călăuzitoare spre Betleem”, a spus Patriarhul României.

Aur, tămâie și smirnă

În continuare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat simbolismul darurilor aduse de magii de la Răsărit. „Magii L-au găsit pe Iisus împreună cu mama Sa, s-au închinat Lui și au adus daruri împărătești: aur, tămâie și smirnă. Aurul înseamnă că Pruncul este împărat, este împăratul veacurilor. Tămâie s-a adus ca o cinstire a lui Dumnezeu, pentru că în aproape toate religiile tămâia este folosită pentru a arăta cinstire și închinare lui Dumnezeu, precum și smirnă, care este frumos mirositoare, dar care se folosește și la îmbălsămarea morților, împreună cu ulei de aloe. Aceste trei daruri care erau în general oferite regilor sau împăraților au fost oferite Pruncului Iisus, recunoscându-se astfel că El este Împărat, este și Mare Preot, pentru că cei care tămâiau la Templu erau preoții, iar în Sfânta Sfintelor, o dată pe an, intra Marele Preot sau arhiereul. De asemenea, smirna arată că acest Împărat, care este și Mare Preot, va trece prin moarte, va cunoaște moartea, ca apoi, trecând prin moarte, să învieze”, a spus Întâistătătorul Bisericii noastre.

De la magi învăţăm că Nașterea Domnului sau Crăciunul este sărbătoarea darurilor spirituale, dar și materiale, astfel că, pe lângă închinarea Pruncului Iisus, noi trebuie să oferim semenilor dragoste şi milostenie.

„Vedem în cele trei daruri nu numai demnitatea Pruncului Iisus, ci și lucrarea Lui viitoare, împărătească, sfințitoare și mântuitoare. Aceste daruri pe care le aduc magii Pruncului Iisus au trezit în conștiința Bisericii datoria de a-I oferi daruri lui Dumnezeu. I le oferim lui Dumnezeu, dar prin semenii noștri, pe care îi ajutăm. De aceea, Crăciunul sau Nașterea Domnului este sărbătoarea darurilor, spirituale și materiale. Așa după cum magii, craii sau regii de la Răsărit I-au oferit daruri, și noi suntem chemați, cei care purtăm numele lui Hristos, adică suntem creștini, să-I oferim daruri. Sfinții Părinți ne spun care sunt darurile permanente, cele mai plăcute, pe care le dorește și de care Se bucură Dumnezeu atunci când noi le oferim: aurul credinței adevărate și al faptelor bune; tămâia rugăciunii neîncetate, cu cât ne rugăm mai mult lui Dumnezeu, cu atât sufletul nostru se ridică spre ceruri, ca tămâia; și smirna, adică viața creștină trăită în sfințenie, prin răstignirea patimilor egoiste, prin înlocuirea gândurilor rele, a cuvintelor rele și a faptelor rele cu gânduri curate, cu vorbe sau cuvinte frumoase și cu fapte ale iubirii milostive. Smirna aceasta înseamnă omorârea păcatului și învierea și creșterea virtuților în viața noastră. Să transformăm energia din patimi în energie binefăcătoare a virtuților, și anume să re­nunțăm la comportamentul egoist și să cultivăm iubirea smerită și milostivă”, a îndemnat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

La final, Patriarhul României i-a felicitat pe toți cei care poartă numele de Cristian, Cristina sau derivate din aceste nume, iar în semn de binecuvântare a oferit celor prezenți câte o iconiță cu Nașterea Domnului, un pachet cu anafură, precum și Pastorala de Crăciun.

În prima zi de Crăciun, după ce au dat răspunsurile la Sfânta Liturghie săvârșită în Catedrala Patriarhală, membrii Coralei „Nicolae Lungu” a Patriarhiei Române, condusă de părintele conf. dr. Stelian Ionaşcu, l-au colindat pe Preafericitul Părinte Patriarh Daniel la Reședința Patriarhală. Preafericirea Sa i-a întâmpinat pe membrii corului în Salonul Sfinților Români. La final, le-a oferit colindătorilor daruri.