În cadrul manifestărilor solemne dedicate eroilor Revoluției Române din decembrie 1989, luni, 23 decembrie, la monumentul eroilor jandarmi de la Aeroportul Internațional „Henri Coandă” din Otopeni a fost
Sărbătoarea portului popular la Gura Râului
Mâine, după Sfânta Liturghie, în comuna Gura Râului, aflată în apropierea Sibiului, va avea loc manifestarea "Îmbracă-te româneşte", un eveniment dedicat portului popular, aflat la cea de a III-a ediţie. Cu tot avântul vieţii cotidiene, familiile nu renunţă la patrimoniul de valori tradiţionale moştenite. Portul, obiceiurile şi tradiţiile păstrate se transmit cu sfinţenie din generaţie în generaţie. Nu le putem pierde, sunt mult prea preţioase, fiind chiar o părticică din fiinţa noastră.
"Ar trebui să vezi cândva Gura Râului", spunea Lucian Blaga despre comuna aflată în potcoava Carpaţilor Meridionali, la porţile Cibinului. Localitatea se află la o altitudine de 554 metri, străjuită de munţi şi dealuri. Pădurea de brazi coboară până la marginea satului, înconjurându-l ca o cunună. Frumoasa aşezare de pe râul Cibin şi-a luat numele după felul în care râul, cum îl numesc localnicii, se smulge din corsetajul rigid al munţilor. Ocupaţia de bază a gurănilor în trecutul îndepărtat a fost lemnăritul. Pădurea a constituit, multă vreme, sursa de bază a veniturilor materiale. Abia mai târziu au început să se ocupe şi de agricultură şi creşterea animalelor, domeniu în care au făcut progrese rapide. Datorită dârzeniei localnicilor, această comună a rămas necolectivizată în vremurile de restrişte. Avem o comunitate de oameni credincioşi, harnici, ospitalieri, care păstrează vii tradiţiile specifice satului românesc, îmbinându-le armonios cu modernul. Gura Râului se prezintă ca o aşezare unitară, curat românească, din Mărginimea Sibiului. Populaţia a rămas până astăzi statornică în credinţă, demonstrând un oarecare conservatorism tradiţional, care i-a permis să-şi păstreze tradiţiile, obiceiurile, folclorul şi mai ales portul naţional specific gurănesc. "Catedrala Mărginimii" La Gura Râului sunt două biserici: biserica mică, cu hramul "Cuvioasa Parascheva", a cărei vechime se pierde în negura vremurilor, datând din anul 1202, şi biserica mare cu hramul "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil", zidită din iniţiativa marelui mitropolit Andrei Şaguna, care în vara anului 1847, vizitând Gura Râului, i-a îndemnat pe credincioşi să-şi unească eforturile pentru ridicarea unei biserici, pe măsura râvnei lor. A trebuit să treacă 40 de ani pentru ca îndemnul lui să se concretizeze într-o frumoasă şi monumentală biserică, numită azi "Catedrala Mărginimii". Mai de valoare decât toate lucrările executate rămân făuritorii lor - oamenii, românii băştinaşi de pe aceste meleaguri, care au transmis din generaţie în generaţie expresia cea mai fidelă a credinţei strămoşeşti şi a entităţii româneşti. "Îmbracă-te româneşte!" Toată dragostea credincioşilor noştri faţă de Biserică şi faţă de tradiţiile locale vă invită să participaţi la sărbătoarea portului gurănesc, aflată în acest an la cea de a treia ediţie. Prin această manifestare încercăm o revigorare a identităţii noastre, considerându-le ca un dar la care să fim părtaşi şi să ne bucurăm cu toţii. Duminică, 22 august, prima duminică după Sfânta Marie, va avea loc sfânta slujbă din biserică, de la orele 8:00 până la 11:00. Răspunsurile la Sfânta Liturghie vor fi date de corul bisericii din Şinca Nouă. Sărbătoarea "Îmbracă-te româneşte", o manifestare a portului popular din Gura Râului, înseamnă şi reîntoarcerea la meleagurile natale, reîntâlnirea cu cei rămaşi statornici, ce vă aşteaptă în frumosul colţ de rai, care vă cheamă la doine şi învârtite, la straiele strămoşeşti, în care se îmbină imaculatul alb şi catifelatul negru, imprimând puritatea şi sobrietatea portului.