Sărbătoarea Sfântului Spiridon la Catedrala Mitropolitană din Bucureşti

Sfântul Ierarh Spiridon al Trimitundei a fost sărbătorit joi, 12 decembrie, la Catedrala Mitropolitană din Bucureşti, căreia îi este ocrotitor spiritual. Cu această ocazie, Sfânta Liturghie a fost săvârşită de Preasfinţitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, înconjurat de un sobor de slujitori. În ajun și în ziua praznicului, moaștele Sfântului Spiridon au fost cinstite de credincioșii bucureșteni și pelerinii veniți din țară.

Din soborul de slujitori care s-au rugat joi la Catedrala Mitropolitană din București la Sfânta Liturghie, săvârşită de Preasfințitul Părinte Episcop Veniamin, au făcut parte părintele Ionuţ-Gabriel Corduneanu, vicar administrativ patriarhal; părintele  Aurel Mihai, vicar administrativ eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor; părintele Florin Marica, consilier patriarhal; părintele Dumitru Ştefănescu, consilier administrativ bisericesc eparhial, împreună cu alţi preoţi şi diaconi. În cadrul Sfintei Liturghii au fost rostite cereri pentru ctitorii, slujitorii, binefăcătorii şi închinătorii locaşului de rugăciune trecuţi la Domnul.

În cuvântul de învăţătură, Prea­sfinţitul Părinte Episcop Veniamin a evocat chipul blând şi smerit al ierarhului din cetatea Trimitundei, care a fost toată viaţa sa grabnic ajutător al celor săraci şi năpăstuiţi: „Fiind ales episcop al cetăţii Trimitundei, Sfântul Spiridon s-a străduit să îşi împlinească slujirea cu devotament faţă de Dumnezeu şi cu responsabilitate faţă de sufletele ce i-au fost încredinţate spre păstorire. În viaţa sfântului, vedem foarte multe situaţii în care el intervine în mod providenţial. Omul lui Dumnezeu intervine şi salvează oamenii aflaţi în disperare, pe cei care nu mai aveau nici o nădejde, pe cei care erau la capătul puterilor şi care nu mai aveau scăpare decât la Dumnezeu. Aşa cum îl vedem şi în icoană, Sfântul Spiridon avea un chip blând şi smerit, purtând pe cap un acoperământ făcut din papură şi haine simple. Se străduia să fie aproape de toţi oamenii, mai ales de cei bolnavi şi de cei care erau nedreptăţiţi de mai-marii vremii”.

În continuare, Episcopul Basarabiei de Sud a arătat că Sfântul Spiridon, în ciuda faptului că se purta ca un om fără multă cultură, la Sinodul I Ecumenic din anul 325, a arătat în chip fizic cum Trei pot fi Una, pentru a combate învăţăturile eretice ale filosofilor arieni: „Sfântul Ierarh Spiridon s-a remarcat la Sinodul I Ecumenic, deşi era un om fără o cultură bogată. Văzând modul în care dogma trinitară este dispreţuită de filosofii prezenţi la Sinodul din Niceea, s-a rugat lui Dumnezeu să-l lumineze şi să-i deschidă mintea pentru a putea explica dogma Sfintei Treimi pe înţelesul tuturor şi să întărească cuvântul cu fapta. După ce a explicat în cuvinte dogma trinitară, arătând că Fiul este deofiinţă cu Tatăl şi Se naşte din veci din Tatăl, a luat o cărămidă, adică materie creată, și s-a rugat lui Dumnezeu, binecuvântând acea cărămidă. Apoi, strângând cărămida în mână, focul s-a înălţat, apa a curs pe jos, iar lutul a rămas în mâna sfântului. Văzând această minune, cei prezenţi au exclamat aceste cuvinte: «Împotriva vorbelor punem vorbe, iar împotriva faptelor, fapte». Astfel, s-au convins de adevărul mărturisit de Părinţii de la Sinodul I Ecumenic cu privire la deofiinţimea Fiului cu Tatăl”.

De asemenea, Preasfinţia Sa a explicat faptul că Sfântul Ierarh Spiridon este unul dintre cei mai cunoscuţi sfinţi, făcând multe minuni mai ales prin intermediul moaştelor sale. „Trecând la Domnul în anul 348, mormântul sfântului din Biserica «Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel» din Trimitunda a rămas nedeschis până în timpul năvălirii saracinilor. Atunci când insula Cipru a fost ocupată de turci, credincioşii evlavioşi, dorind să ia şi trupul sfântului, au deschis mormântul şi au găsit trupul neputrezit şi binemirositor. De aceea, au luat sfintele sale moaşte şi le-au dus la Constantinopol, unde au rămas până la căderea oraşului sub turci. Mai târziu au fost mutate în Serbia şi apoi în insula Corfu, unde se află şi astăzi. Clericii spun că atunci când schimbă veşmântul sfântului, o dată pe an, papucii săi sunt plini de praf şi de fire de iarbă, deoarece sfântul nu rămâne indiferent, ci merge în întâmpinarea celor care au nevoie de ajutor”, a explicat ierarhul.

În încheiere, Preasfinţitul Părinte Veniamin a arătat faptul că Sfântul Ierarh Spiridon este recunoscut de credincioşi ca fiind grabnic ajutător, motiv pentru care mulţi merg şi îi cer mijlocirea: „Sfântul Spiridon, pentru multe minuni pe care le-a săvârşit, este recunoscut de către credincioşi ca fiind sfânt taumaturg, sfânt grabnic ajutător, împreună călător, apărător al celor nedreptăţiţi şi ocrotitor al săracilor, orfanilor, văduvelor şi al tuturor celor care au nevoie de ajutorul lui Dumnezeu. Asemenea Sfântului Spiridon, să căutăm cu smerenie să slujim lui Dumnezeu şi aproapelui. Să nu rămânem indiferenţi faţă de suferinţa semenilor noştri, iar atunci când purtăm nume de sfinţi, să urmăm exemplul vieţii lor şi să încercăm să dobândim cele duhovniceşti”.

Preasfinţia Sa a mulţumit Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, pentru binecuvântarea de a sluji la hramul Catedralei Mitropolitane „Sfântul Spiridon”-Nou, Paraclis Patriarhal; părintelui vicar administrativ patriarhal Ionuț-Gabriel Corduneanu, pentru grija arătată faţă de sfântul locaş, şi tuturor organizatorilor acestui eveniment.

Cu ocazia sărbătoririi ocrotitorului spiritual, racla cu moaştele Sfântului Ierarh Spiridon a fost depusă în ajun spre închinare credincioşilor în baldachinul din curtea bisericii. Miercuri seară, la catedrală a fost săvârșită slujba Privegherii.