Sărbători închinate familiei şi monahismului

În a XXIV-a Duminică după Rusalii, Parohia "Sfântul Nicolae" - Brânduşa din Craiova a găzduit cea de a IV-a ediţie a "Duminicii familiilor credincioase". Mănăstirea mehedinţeană Cerneţi şi-a sărbătorit hramul în ziua de luni, 29 octombrie, de praznicul Sfintei Cuvioase Anastasia Romana.

Cele mai importante exenimente liturgice şi pastoral-misionare din Mitropolia Olteniei de la începutul acestei săptămâni au fost găzduite de localităţile Craiova şi Cerneţi, din judeţele Dolj şi respectiv Mehedinţi. Cele două evenimente, organizate în două lăcaşuri de închinare cu tradiţie în Oltenia, au sărbătorit, pe de o parte, statornicia vieţii de familie şi, pe de altă parte, tradiţia şi continuitatea monahismului oltenesc.

"Duminica familiilor creştine" la Craiova

Primul eveniment a avut loc la Craiova, în Biserica "Sfântul Nicolae" - Brânduşa, unde trei familii au sărbătorit 25 şi peste 25 de ani de convieţuire. În faţa preotului Gabriel Sorescu au păşit soţii: Firu Filimon şi Ioana (46 de ani), Balacescu Tony şi Narcisa (27 de ani), Riza Costel şi Constanţa Iuliana (25 de ani). A fost oficiată slujba de mulţumire la serbarea "nunţii de argint". La final, sărbătoriţii au primit icoane şi flori din partea parohiei. Familiile au primit urări de bine şi din partea preşcolarilor de la Grădiniţa "Sfântul Stelian" din Craiova care, alături de educatoarea Ionica Chiriac, au oferit în dar felicitări lucrate de ei. "Dorim sănătate, fericire şi viaţă îndelungată celor care sunt pentru noi adevărate modele în familia creştină. Prezenţa lor la această sfântă slujbă a dovedit că familia creştină rămâne singura formă de convieţuire trainică, binecuvântată de Dumnezeu, care ne conduce pe calea mântuirii", a spus preotul Sorescu.

Hramul mănăstirii mehedinţene Cerneţi

În ziua de luni, 29 octombrie, când Sfânta noastră Biserică o prăznuieşte pe Sfânta Cuvioasă Anastasia Romana, credincioşii mehedinţeni şi-au îndreptat paşii către Mănăstirea Cerneţi, situată la numai câţiva kilometri de municipiul Turnu Severin. Este cel de-al doilea hram al sfântului aşezământ monahal, după "Sfânta Treime". Sfânta Liturghie a fost oficiată de protosinghelul Calinic Drăghici, exarhul mănăstirilor din Episcopia Severinului şi Strehaiei, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. Răspunsurile la strană au fost date de membrii Corului "Kinonia" al Episcopiei Severinului şi Strehaiei.

Localitatea Cerneţi este recunoscută în Mehedinţi ca având cele mai multe lăcaşuri de cult (trei biserici şi o mănăstire) raportat la numărul de locuitori. Acest lucru se explică prin faptul că în secolul al XIX-lea Cerneţiul a fost capitală de judeţ, statut ce i-a revenit ulterior oraşului Drobeta-Turnu Severin. Mănăstirea ce poartă hramurile "Sfânta Treime" şi "Cuvioasa Anastasia Romana" este aşezată în imediata apropiere a municipiului Drobeta-Turnu Severin. Pentru că este o mănăstire de maici, cu prilejul târnosirii din 24 august 2008, Preasfinţitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, a rânduit al doilea hram, "Sfânta Cuvioasă Anastasia Romana", pomenită în fiecare an la 29 octombrie.

Mănăstirea a fost zidită în anul 1662 de Grigore Ghica voievod şi este cunoscută în istorie şi ca aşezământ episcopal. A fost atestată ca aşezare monahală de călugări, ultimul vieţuitor fiind protosinghelul Ghenadie, plecat la Domnul în anul 1837. Biserica este fortificată, are un turn clopotniţă masiv şi înalt, ziduri groase şi ferestre de tragere înguste, care permitea odinioară o apărare eficientă din interior. Sfintele slujbele au fost oficiate o bună parte de timp de preotul paroh din satul Cerneţi. Din 1970 mănăstirea a fost trecută în patrimoniul Muzeului "Porţile de Fier", moment în care toate obiectele de cult au fost asimilate în depozitul instituţiei, unde se pot vedea şi astăzi. Alături de Gura Motrului, Topolniţa, Valea cu Apă, Mănăstirea Cerneţi s-a numărat printre metocurile închinate mănăstirilor oltene Tismana şi Bistriţa.