La 25 noiembrie 2018, în anticiparea Centenarului Marii Uniri, un sobor impresionant de ierarhi, condus de Sanctitatea Sa Bartolomeu, Arhiepiscopul Constantinopolului-Noua Romă și Patriarh Ecumenic, și de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, consacra „singurul edificiu reprezentativ al Centenarului României reîntregite”. La șase ani de la acest moment istoric, în urma eforturilor susținute ale echipelor de muncitori, Catedrala Mântuirii Neamului se înfățișează în peisajul urban agitat al Capitalei ca o oază luminoasă de liniște, în care orice om poate să se oprească, să se regăsească pe sine în legătură tainică cu Dumnezeu, dătătorul a tot binele.
Şase bănci dau credite prin programul „Fermierul“
▲ Cele şase instituţii de credit sunt: CEC Bank, Banca Comercială Română (BCR), Banca Comercială Carpatica, Raiffeisen Bank, BRD Groupe Societe Generale şi Bancpost ▲ Acordarea de credite avantajoase va ajuta investitorii să acopere partea de cofinanţare şi va creşte gradul de absorbţie a fondurilor UE ▲ Ministrul Agriculturii, Dacian Cioloş, a informat că are în vedere pregătirea unor proiecţii bugetare multianuale pentru îmbunătăţirea sistemului de irigaţii ▲
Agricultorii vor putea contracta credite în valoare totală de 760 de milioane de lei prin programul „Fermierul“ de la şase bănci selectate de Ministerul Agriculturii în urma unei licitaţii, convenţiile urmând să fie semnate cel târziu săptămâna viitoare, potrivit instituţiei. Cele şase instituţii de credit CEC Bank, Banca Comercială Română (BCR), Banca Comercială Carpatica, Raiffeisen Bank, BRD Groupe Société Générale şi Bancpost. „Cel târziu săptămâna viitoare vor fi semnate convenţiile de ambele părţi“, au declarat reprezentanţii Ministerului Agriculturii. Instituţia a scos la licitaţie 760 de milioane lei către băncile comerciale, pentru acordarea de credite agricultorilor care fac investiţi, în condiţii avantajoase. Printre acestea se pot număra dobânzi reduse sau termene de graţie şi de rambursare mai mari decât cele uzuale. La licitaţie au prezentat oferte şase bănci, toate întrunind punctajul necesar pentru a fi selectate. Banii provin din Fondul pentru creditarea investiţiilor din agricultură. Din suma scoasă la licitaţie, cea mai mare parte, respectiv 630 de milioane de lei, reprezintă fonduri din care vor fi acordate credite pentru proiectele eligibile în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR). Alţi 30 de milioane de lei din suma scoasă la licitaţie vor fi destinaţi creditării beneficiarilor Programului Operaţional pentru Pescuit (POP), în timp ce 100 de milioane de lei vor fi alocaţi pentru investiţii care nu sunt finanţate din fonduri UE. Beneficiarii programelor de dezvoltare rurală, respectiv pescuit, pot accesa fonduri structurale pentru a acoperi o parte din cheltuielile proiectului de investiţii (de regulă jumătate din sumă), restul banilor provenind din surse proprii. Acordarea de credite avantajoase va ajuta investitorii să acopere partea de cofinanţare şi va creşte gradul de absorbţie a fondurilor UE. Procedura este o continuare a programului „Fermierul“, care a funcţionat similar pentru proiectele SAPARD şi la care au participat patru bănci. Fondul pentru creditarea investiţiilor este utilizat la acordarea de credite pentru acoperirea costurilor privind elaborarea proiectelor şi la acordarea de granturi, care pot fi accesate de producătorii agricoli, asociaţiile agricole, firmele din domeniu, precum şi de autorităţile locale. Măsuri pentru diminuarea secetei Ministrul Agriculturii, Dacian Cioloş, a informat, ieri, membrii Guvernului că ministerul pe care îl conduce a luat măsuri pentru diminuarea efectelor secetei şi are în vedere pregătirea unor proiecţii bugetare multianuale pentru îmbunătăţirea sistemului de irigaţii. Cioloş a făcut aceste precizări după ce premierul Călin Popescu-Tăriceanu s-a interesat, la începutul şedinţei de Guvern, de efecetele secetei asupra culturilor agricole. Peste 20.000 de hectare de teren agricol din zona de sud a judeţului Buzău au fost calamitate, parţial sau total, din cauza secetei. Culturile afectate de secetă sunt cele de porumb, floarea soarelui şi rapiţă. O situaţie critică se înregistrează în localităţile buzoiene Gălbinaşi şi Ruşeţu, unde culturile sunt calamitate în proporţie de 40% până la 80%. Mai multe comune şi un oraş din sudul-estul judeţului Vaslui sunt de asemenea afectate de secetă, după ce în zonă nu a mai plouat semnificativ de mai bine de o lună şi jumătate. Reprezentanţii Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Vaslui susţin că, din cauza sectei, au început deja să apară problemele la culturile agricole de primăvară, respectiv porumb şi floarea-soarelui. Totodată, premierul i-a solicitat ieri ministrului Mediului, Attila Korodi, să ia măsuri, împreună cu autorităţile locale şi instituţiile abilitate, pentru curăţarea râurilor din zonele afectate de inundaţii.