La 25 noiembrie 2018, în anticiparea Centenarului Marii Uniri, un sobor impresionant de ierarhi, condus de Sanctitatea Sa Bartolomeu, Arhiepiscopul Constantinopolului-Noua Romă și Patriarh Ecumenic, și de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, consacra „singurul edificiu reprezentativ al Centenarului României reîntregite”. La șase ani de la acest moment istoric, în urma eforturilor susținute ale echipelor de muncitori, Catedrala Mântuirii Neamului se înfățișează în peisajul urban agitat al Capitalei ca o oază luminoasă de liniște, în care orice om poate să se oprească, să se regăsească pe sine în legătură tainică cu Dumnezeu, dătătorul a tot binele.
Schimbările climaterice afectează puternic România
„Ne confruntăm tot mai des cu inundaţii, urmate de perioade tot mai prelungite de secetă, cu precipitaţii violente, surprinzătoare, care nu pot fi anunţate decât zonal şi care determină inundaţii locale. Totodată, a apărut fenomenul tornadelor, iar plaja litoralului românesc a pierdut aproape 20 de metri, în ultimii 20 de ani“, a declarat directorul general al ANAR, Marius Postelnicescu
Schimbările climatice globale, care, în România, se materializează prin fenomene meteorologice tot mai severe, au determinat Administraţia Naţională Apele Române (ANAR) să gândească o strategie pentru apărarea localităţilor şi a populaţiei. „Ne confruntăm tot mai des cu inundaţii, urmate de perioade tot mai prelungite de secetă, cu precipitaţii violente, surprinzătoare, care nu pot fi anunţate decât zonal şi care determină inundaţii locale. Totodată, a apărut fenomenul tornadelor, iar plaja Litoralului românesc a pierdut aproape 20 de metri, în ultimii 20 de ani“, a declarat directorul general al ANAR, Marius Postelnicescu. Şeful ANAR a precizat că are în vedere creşterea numărului acumulărilor de apă, primele două astfel de obiective urmând să fie recepţionate în acest an, iar, până în 2012, se doreşte extinderea la 12 astfel de acumulări, cu volume importante, care să poată fi folosite în caz de secetă. „De asemenea, există proiecte ce ţin de crearea de perdele vegetale pe malurile cursurilor de ape, acestea fiind necesare pentru menţinerea umidităţii şi a pânzei freatice în zonă, dar şi pentru stoparea poluării cursurilor de ape cu nitraţi sau fosfaţi“, a precizat Postelnicescu. Potrivit demnitarului, în fiecare săptămână, Dunărea este poluată intenţionat de 1-4 ori, prin deversarea în apele fluviului a apelor reziduale de pe navele care preferă să procedeze astfel, decât să plătească societăţile specializate în servicii de salubrizare. Acestor poluări intenţionate li se adaugă vidanjările, cele mai importante fiind înregistrate în zona Făgăraş, Someşul Mare-Bistriţa şi Ialomiţa. În acest an, ANAR a amendat 300 de primării din ţară, cu un total de 15 milioane de lei şi s-au aplicat 33 de avertismente contravenţionale. Investiţii masive în infrastructură, pentru diminuarea pericolului inundaţiilor Din punct de vedere investiţional, Administraţia Naţională Apele Române a cheltuit, în ultimii 3 ani, peste 620 de milioane de lei de la buget, pentru diferite proiecte cu finalitate în anul 2009 şi 2010. La această sumă se adaugă alte 120 de milioane de lei, din credite externe, şi 14,7 milioane de lei, nerambursabili, proveniţi din Fondul de Solidaritate, deschis în urma inundaţiilor din 2005. „Aceste investiţii s-au dovedit a fi foarte eficiente, astfel că, deşi au mai fost ploi violente, lucrările hidrografice au rezistat şi nu am mai avut parte de inundaţii catastrofale, de genul celor produse în 2005“, a spus şeful ANAR.