Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Știri Schit nou la Reşedinţa mitropolitană

Schit nou la Reşedinţa mitropolitană

Un articol de: Simeon Stana - 17 Mai, 2011

Permanenţa Consiliului Eparhial, întrunită în şedinţă de lucru în 19 aprilie, luând în considerare faptul că la Reşedinţa mitropolitană există deja o comunitate de monahii, cu viaţă de obşte şi o biserică pentru programul liturgic corespunzător, a hotărât înfiinţarea, începând cu data de 1 mai, a schitului cu hramul "Sfântul Ierarh Nicolae", având sediul în Timişoara, Bdul C.D. Loga nr. 5.

Aceeaşi hotărâre a rânduit în ascultarea de stareţă a schitului nou-creat pe monahia stavroforă Mihaela Popan, vieţuitoare de peste 30 de ani la Reşedinţa mitropolitană.

De altfel, istoria bisericească a consemnat, încă din vremuri imemoriale, existenţa aşezămintelor monahale între zidurile marilor cetăţi creştine, evidenţiindu-se astfel lucrarea şi contribuţia lor teologică, spirituală, culturală, cât şi social-filantropică.

Amintim numai de marile cetăţi ale Constantinopolului, Ierusalimului, Alexandriei sau Romei, pentru perioada primului mileniu creştin, pentru ca mai apoi, pe pământul ţării noastre, să amintim de vetrele mănăstireşti din capitala Ungrovlahiei şi cea a Moldovei. Pentru că atât Bucureştiul, cât şi Iaşiul s-au bucurat de prezenţa binefăcătoare a mănăstirilor, de lucrarea lor duhovnicească, de mesajul evanghelic şi profetic-eshatologic, pe care le-au adus şi continuă să le aducă până astăzi, prin natura lor, proximităţii lumii în mijlocul cărora se află.

Cum a luat naştere schitul

În centrul Timişoarei, în mijlocul reşedinţei Mitropoliei Banatului, care a luat fiinţă în anul 1947, şi-a adus mereu contribuţia specifică o comunitate de monahii, care prin lucrarea lor au ajutat şi ajută la buna desfăşurare a vieţii bisericeşti în ansamblul ei.

Acelaşi spaţiu al Reşedinţei mitropolitane adăposteşte, încă din anul 1972, pe lângă clădirile administrative, o biserică din lemn cu hramul "Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş" (după ce mai înainte a purtat hramul "Sfântul Mare Mucenic Dimitrie"), adusă din satul Hodoş, judeţul Timiş. După cum istoriseşte hrisovul din pronaos, această biserică, declarată monument istoric, datează probabil din secolul al XVIII-lea şi a aparţinut satului Hodoş. Construită din bârne de stejar şi acoperită cu şindrilă, ea a suferit în decursul vremii degradări, impunându-se tencuirea pereţilor în interior şi exterior. Întrucât în sat a fost construită o altă biserică din cărămidă, cea din lemn - rămasă la marginea satului - a fost părăsită. Nu se cunoaşte să fi fost împodobită cu pictură. Doar iconostasul, din lemn de brad, a fost zugrăvit modest, din el nepăstrându-se nimic. În anul 1970, conducerea Arhiepiscopiei Timişoarei şi Caransebeşului a hotărât s-o aducă în parcul Reşedinţei mitropolitane din Timişoara. Lucrările de desfacere şi reconstruire s-au încheiat în anul 1971. Cu acest prilej, i s-au adăugat instalaţia electrică şi încălzirea centrală. Totodată, apelându-se la meşterul Filimon Moraru din Sânandrei-Simeria, i s-au confecţionat un iconostas nou, din stejar, candelabru, sfeşnice, tetrapoade şi aplice. Acelaşi meşter a executat sculpturi pentru împodobirea interiorului. Concomitent, biserica a fost dotată cu cele necesare săvârşirii sfintelor slujbe. Iconostasul şi pereţii interiori au fost împodobiţi cu 33 de icoane vechi pe lemn şi sticlă, colectate de la biserici din eparhie. Târnosirea bisericii a fost săvârşită de către Înalt Preasfinţitul Mitropolit Nicolae, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, la 4 martie 1972, cu prilejul împlinirii a 10 ani de arhipăstorire în Eparhia Timişoarei şi Caransebeşului.

De atunci, biserica a servit pentru oficierea la diferite ocazii, cum ar fi primiri oficiale, întrunirea Sinodului mitropolitan şi a Adunării Eparhiale, slujba dinaintea cursului festiv şi depunerea jurământului de către absolvenţii de Teologie, ierurgii şi slujbe comemorative pentru nevoile personalului de la reşedinţă şi de la Centrul Eparhial ş.a.

Astfel, luând în considerare faptul că la Reşedinţa mitropolitană există deja o comunitate de monahii, cu viaţă de obşte şi o biserică pentru programul liturgic corespunzător, Permanenţa Consiliului Eparhial a hotărât înfiinţarea, de la 1 mai, a schitului de monahii cu hramul "Sfântul Ierarh Nicolae".