În 1948 a avut loc la Amsterdam prima întâlnire a Consiliului Mondial al Bisericilor (CMB). Trebuie menţionat că prima Adunare generală a CMB a avut loc exact după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, când milioane de evrei au fost ucişi în timpul Holocaustului. "Nu trebuie să uităm că ne întâlnim la puţin timp după exterminarea a peste şase milioane de evrei. Cu evreii, Dumnezeul nostru ne-a pus într-o strânsă relaţie de solidaritate, unindu-ne destinele prin voinţa Sa".
După cel de-al Doilea Război Mondial, s-a format un consiliu internaţional al creştinilor şi evreilor, alcătuit din catolici, protestanţi şi evrei. Acesta s-a întâlnit în 1948 la Seelisberg, şi a publicat o declaraţie în 10 puncte, pentru o mai bună înţelegere între adepţii celor două religii.
A treia Adunare generală a CMB a avut loc în 1961, la New Delhi. Pentru prima dată foarte mulţi dintre participanţi au aparţinut Bisericii Ortodoxe. Aici s-a adoptat o rezoluţie împotriva antisemitismului: "Chemăm toate bisericile reprezentate aici să denunţe antisemitismul, nu contează de ce origine, ca fiind absolut diferit de mărturisirea şi practica credinţei creştine". Toate Bisericile sunt chemate să urgenteze eforturile pe care le întreprind pentru a opri manifestările antisemite din întreaga lume. "Evreii sunt primii care l-au acceptat pe Iisus şi, în acelaşi timp, evreii nu sunt singurii care încă nu îl recunosc pe Iisus". Una dintre intervenţiile notabile în acest sens a fost aceea a lui Makary el Souriany (Biserica Coptă din Egipt), care a ţinut să sublinieze că nici un studiu cu privire la istoria poporului evreu nu stă în sprijinul unei atitudini rasiale ce a afectat atâţia ani relaţiile cu evreii.
În 1985, Vaticanul a emis un document oficial, "Notes", în care interpretează în mod pozitiv diaspora ca modalitate de a împărtăşi lumii un adevăr de viaţă. În 1993, Vaticanul şi statul Israel au semnat un act pentru o bună colaborare diplomatică ce s-a concretizat cu schimbul de ambasadori începând cu anul 1994.
În ultimul timp, întâlnirile dintre creştini şi evrei au continuat mai ales în cadrul mai larg al dialogului cu reprezentanţii cât mai multor religii din lumea largă. Fără a fi neglijat, dialogul dintre creştini şi evrei a lăsat loc întâlnirilor cu musulmanii, mai ales în noul context social, politic şi economic şi pe fundalul ultimelor evenimente ce au trezit interesul pentru astfel de discuţii la nivel foarte înalt.
.jpg)
