Seară duhovnicească dedicată părintelui Sofian Boghiu în Capitală

Biblioteca Sfântului Sinod, în colaborare cu Mănăstirea Antim din București, a organizat miercuri, 7 decembrie, un eveniment comemorativ închinat părintelui Sofian Boghiu. Evenimentul s-a desfășurat cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, fiind delegat Preasfințitul Părinte Qais, Episcop de Erzurum din Patriarhia Antiohiei, care l-a cunoscut personal pe marele duhovnic român.

Evenimentul s-a desfășurat în Sala „Conon Arămescu-Donici” a instituției și a reunit numeroase persoane, clerici și mireni, care și-au adus aminte cu plăcere de întâlnirile cu părintele Sofian sau care au dorit să afle mai multe despre duhovnicul de la Mănăstirea Antim. Cei prezenți au avut ocazia de a viziona o expoziție de fotografii care surprind momente din viața părintelui Sofian Boghiu, precum și fragmente video ce ilustrează învățături ale marelui duhovnic. Tot în cadrul evenimentului, vorbitorii au evocat personalitatea marcantă a arhimandritului, evidențiind momente inedite, mai puțin cunoscute, din viața sa. Totodată, a avut loc lansarea volumului „Viața Părintelui Sofian Boghiu. O icoană a virtuții”, semnat de protosinghelul Antipa Burghelea și apărut la Editura „Cuvântul Vieții” a Mitropoliei Munteniei și Dobrogei.

La întâlnirea moderată de arhimandritul Policarp Chițulescu, consilier patriarhal și directorul Bibliotecii Sfântului Sinod, au luat cuvântul, alături de Preasfințitul Părinte Qais: Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor; arhimandritul Nectarie Șofelea, starețul Mănăstirii Radu Vodă și exarh administrativ al Arhiepiscopiei Bucureștilor; arhimandritul Mihail Stanciu; protosinghelul Antipa Burghelea; și dr. Ioana Feodorov, cercetător la Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române.

Preasfințitul Părinte Qais a vorbit despre cel care i-a fost duhovnic iscusit, zugrăvind un portret al virtuților acestuia: „Pentru părintele Sofian, creștinii trebuie să fie oameni ai Învierii, care cred în Învierea Mântuitorului și acceptă să trăiască nu pentru o plăcere lumească, ci pentru un viitor neacoperit de întunericul mormântului. Nu suntem făcuți pentru groapă, ci pentru orizontul larg al lui Dumnezeu; nu pentru întristare, ci pentru bucurie și libertate deplină. Iubirea era trăită puternic de părintele Sofian. Era un părinte, un tată iubitor, blând și milostiv, care ne iubea pe toți fără deosebire. Trăia conform poruncii Mântuitorului, primindu-i pe toți copiii și stând de vorbă cu ei cu mare bucurie. A iubit săracii, iar mulți dintre ei alergau după el, sărutându-i mâna pentru o binecuvântare. Cuviosul Sofian trăia credința în iubire și tot așa rezolva problemele și necazurile credin­cioșilor. Căuta mereu un drum nou spre inimile fiilor săi duhovnicești. Dacă avea dușmani, îi iubea, și prin iubirea lui îi făcea iubitori de Dumnezeu”.

„Părintele Sofian a fost și un bun cronicar, care a așezat în pagină multe dintre momentele importante sau de taină pe care le-a trăit ca monah, ca stareț, ca pictor bisericesc sau ca duhovnic. Amintirea lui se face cu laude, așa cum este întotdeauna amintirea celor bineplăcuți lui Dumnezeu. De aceea, cred că părintele Sofian îi va îmbrățișa, cum a făcut-o și în viața lui pământească, pe toți cei apropiați lui, bucurându-se de faptul că lumina vieții sale este așezată în loc de cinste”, a adăugat și Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul.

Dincolo de evocările celorlalți invitați, părintele protosinghel Antipa Burghelea, viețuitor la Mănăstirea Antim, și-a prezentat volumul închinat memoriei părintelui Sofian Boghiu, evidențiind atât munca de cercetare și de colectare a noilor mărturii privind viața marelui duhovnic, cât și elementele noi pe care volumul său le aduce în completarea portretului de altfel cunoscut al arhimandritului.

La final, Ioana Feodorov a precizat care a fost subiectul abordat de ea: „Am vorbit despre drumurile și lucrările părintelui Sofian Boghiu în Liban. Aflat în Orientul creștin, acesta a pictat în mai multe biserici de tradiție bizantină, atât ortodoxe, cât și greco-catolice, lăsând o seamă de lucrări foarte importante care leagă Biserica Ortodoxă Română de Biserica Antiohiei. Am evidențiat preocuparea părintelui Sofian de a aduce lumina picturii bizantine în biserici și mănăstiri din Liban, unde a găsit o trăire duhovnicească ce l-a impresionat. Am prezentat și fotografii din aceste biserici, văzute de mine în acest an, într-o călătorie întreprinsă pe urmele părintelui Sofian Boghiu”.