Sfânta Treime ocroteşte zeci de biserici

Biserici şi mănăstiri din cetatea Bucureştilor cheamă astăzi la hram mii de credincioşi. Cea mai tânără biserică închinată Sfintei Treimi din Capitală, se află la capătul cartierului Militari. Altarul acestei biserici a fost sfinţit în anul 2006, în ziua Pogorârii Duhului Sfânt.

Slujba hramului de anul acesta se va bucura de prezenţa a 15 preoţi, conduşi de consilierul pe probleme de învăţământ al Arhiepiscopiei Bucureştilor, pr. Alexandru Gherasim.

Slujba va începe la ora 8:30 când se va săvârşi Utrenia şi slujba Agheazmei şi se va continua cu Sfânta Liturghie.

După Sfânta Liturghie, soborul preoţilor prezenţi va săvârşi sfinţirea unui cabinet stomatologic, aflat sub ocrotirea Sfinţilor Cosma şi Damian, precum şi a unui spaţiu social, destinat diverselor meditaţii pentru copiii parohiei. După aceasta se va face pomenirea ctitorilor mutaţi la Domnul, la troiţa ce se află în curtea bisericii.

La Biserica Popa Rus, care are, pe lângă hramul „Sfânta Treime“ şi hramurile „Sfântul Nicolae“ şi „Sfânta Parascheva“, slujba va începe la ora 8:00, iar după săvârşirea Sfintei Liturghii şi a parastasului pentru cei adormiţi va avea loc o agapă pentru ostenitorii bisericii, iar toţi cei prezenţi la slujbă vor primi pachete cu alimente, după cum ne-a spus pr. paroh Petre Stănciulescu.

În sărbătoare se află şi Biserica „Sfânta Treime“ din cartierul Tei, unde paroh este pr. Alexandru Moţoc. Piatra de temelie a acestei biserici a fost pusă în 1897 de către Gheorghe şi Reveica Odobeanu care au donat, la vremea aceea, 6.000 de mp, întrucât capela Doamna Ghica devenise neîncăpătoare pentru credincioşi.

Construită într-o zonă puţin populată, unde existau foarte mulţi tei, a fost sfinţită la 21 noiembrie 1898 şi, mai apoi, a fost pictată de către pictorul-preot Damian. În prezent, păstrează o catapeteasmă din acea vreme, realizată de cunoscutul sculptor C. Babic.

Astăzi, după Sfânta Liturghie, se va organiza tradiţionala agapă pentru ostenitorii Bisericii şi pentru toţi cei prezenţi, iar 25 de familii, cazuri sociale ale parohiei, vor primi daruri materiale şi duhovniceşti din partea comunităţii în care trăiesc.

Şi Biserica Delea Veche şi Biserica „Sfânta Treime“ din cartierul Ghencea îşi sărbătoresc hramul.

Sărbătoare, la mănăstirile Pasărea şi Sămurcăşeşti

Pe lângă parohiile din Bucureşti, praznicul Sfintei Treimi este o sărbătoare deosebit de importantă şi pentru două dintre mănăstirile bucureştene.

Aşezată în Codrii Vlăsiei, la 17 km de Bucureşti, pe şoseaua Bucureşti-Călăraşi, Mănăstirea Pasărea îşi sărbătoreşte astăzi hramul. Sfânta Liturghie va fi oficiată de un sobor de 10 preoţi şi sunt aşteptaţi aproximativ 800 de credincioşi. „Sub oblăduirea maicii stareţe Mihaela Costache, soborul mănăstirii s-a străduit pentru a întâmpina cum se cuvine hramul Sfintei Treimi şi pe toţi pelerinii care vin la mănăstirea noastră în această zi. Împreună cu soborul slujitor şi cu binecredincioşii creştini, vom înălţa rugăciuni de laudă, de cinste, către Preasfânta Treime, care ne ocroteşte şi ne binecuvintează neîncetat şi îi apără şi pe toţi cei care vin şi se închină cu credinţă“, ne-a declarat ghidul mănăstirii, maica Filofteia.

La Mănăstirea Sămurcăşeşti, din comuna Ciorogârla, slujba din ziua hramului va fi oficiată de sobor de 10 preoţi, condus de exarhul cultural al Arhiepiscopiei Bucureştilor, arhim. Timotei Aioanei. După Sfânta Liturghie, săvârşită în biserica mare a mănăstirii, se va oficia parastasul pentru ctitori şi pentru maicile trecute la Domnul, la mormintele acestora.

Stareţa mănăstirii, maica Lucia, ne-a spus că „după săvârşirea tuturor momentelor liturgice, soborul slujitor, maicile şi credincioşii prezenţi vor merge purtând steagurile, cântând troparul praznicului şi bâtând toaca spre trapeza mănăstirii, unde se vor bucura de agapa pregătită de către maici pentru toţi cei prezenţi“.

Peste 30 de biserici din Arhiepiscopia Iaşilor au hram

Parohia „Sf. Treime“ - Păcurari, din Iaşi îşi serbează astăzi hramul. Biserica parohiei a fost ridicată la 1844, iar sfinţirea ei a avut loc la 1853. Iniţiativa ridicării acesteia a aparţinut credinciosului Iancu Sevastopou. La stăruinţele lui, Mănăstirea „Sf. Trei Ierarhi“ din Iaşi, printr-un act semnat de arhimandritul Sofronie, la 28 august 1844, a dăruit un loc din moşia Rediu Tătar pentru biserică şi cimitir. Lucrările de construcţie au durat aproape 9 ani şi au fost susţinute numai prin contribuţia credincioşilor. Încă din primii ani, biserica a fost înzestrată cu numeroase podoabe şi icoane ferecate în argint. Icoanele datează de la începutul secolului al XIX-lea, fiind pictate pe lemn şi suflate cu aur. Icoana hramului de pe catapeteasmă este îmbrăcată în întregime în argint. Biserica a fost pictată în 1958 în stil neobizantin de Ieremia Profeta.

În prezent, în parohia „Sf. Treime“ din cartierul Păcurari au loc adesea diferite activităţi filantropice şi cultural-educative, în care sunt implicaţi copii de Şcoala „Elena Cuza“ din parohie.

Biserica „Sf. Treime“ de lângă Moara de Foc este deschisă în fiecare zi, astfel încât toţi cei care trec prin faţa acesteia să aibă prilejul să se oprească pentru a spune o rugăciune sau pentru a aprinde o lumânare.

Astăzi este sărbătoare şi la biserica „Sf. Treime“ - Ţicău (Iaşi), dar şi la parohia „Sf. Treime“ din Botoşani. Această parohie

s-a înfiinţat în anul 1995, când s-a construit un paraclis. Construcţia bisericii mari a parohiei a început în anul 1998 şi până în prezent a ajuns până la acoperiş.

Menţionăm că alte 30 de parohii din Arhiepiscopia Iaşilor au astăzi hram. De asemenea, în fiecare protopopiat din ţară, cel puţin o biserică este închinată Sfintei Treimi. (C. Bâra, N. Balaban)