Sfântul Antim, sărbătorit la ctitoria sa din Bucureşti

Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul, Mitropolitul Ţării Româneşti, a fost cinstit ieri, 27 septembrie, în Biserica Ortodoxă Română. La ctito­ria sa din Bucureşti, care îi poar­tă numele, Sfânta Litur­ghie a fost săvârşită de Prea­sfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal.

În cuvântul de învăţătură rostit după citirea pericopei evanghelice (Luca 12, 32-40), Preasfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul a vorbit despre ctitoria Sfântului Antim Ivireanul, Mănăstirea „Tuturor Sfinţilor”, construită în Bucureşti după planurile proprii ale sfântului. „Pentru această mănăstire, Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul a făcut numeroase eforturi. Chiar atunci când era scos din scaun şi întemniţat, se preocupa cum să acopere datoriile care rămăseseră de la construirea aşezământului monahal. A împodobit-o deosebit de frumos şi sunt aici sculpturi făcute chiar de mâna sa. Uşile acestei biserici au fost sculptate de mâna Sfântului Antim Ivireanul. A împodobit mănăstirea sa într-un chip foarte frumos, a aşezat rânduieli duhovniceşti aşa cum trebuie să fie în bisericile şi mănăstirile Răsăritului şi, de asemenea, nu a scăpat din vedere pe oamenii săraci şi nevoiaşi. Toată viaţa, în predicile sale şi prin activitatea sa a criticat pe cei hrăpăreţi, pe cei nemilostivi şi a fost un mare prieten al săracilor”, a evidenţiat Preasfinţia Sa.

În continuare, PS Episcop Ieronim Sinaitul a amintit de opera pastorală, edilitară şi de formare a clericilor şi a tinerilor a marelui ierarh georgian, precum şi despre ridicarea de către Patriarhia Ecumenică a caterisirii nedrepte ce era asupra Sfântului Antim. „A înființat mai multe şcoli fără de plată şi a rânduit ca din averea mănăstirii să se plătească persoanelor nevoiaşe dota pentru căsătorie. Aceste obiceiuri s-au păstrat până astăzi la această mănăstire (...). Iată că Biserica noastră, care-i cinsteşte pe îna­intaşi, nu l-a uitat pe Sfântul Antim Ivireanul. Patriarhul Justinian Marina, restaurând în vremea sa biserica, a dat dispoziţie la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti să se studieze din punct de vedere canonic actul caterisirii Sfântului Antim. Şi s-au făcut studii competente, văzându-se atât viciile de formă, cât şi încălcarea sfintelor canoane. Aşadar, s-a constatat că a fost o greşeală şi o interferenţă din partea stăpânirii din vremea aceea în treburile bisericeşti. Atunci, Patriarhul Justinian a apelat la Patriarhia de Constantinopol să ridice caterisirea Sfântului Antim. Se spune că, de fapt, chiar la câţiva ani după ce acest act a fost dictat de sultan, Patriarhia Ecumenică, în secret, ar fi ridicat caterisirea sfântului. Dar Patriarhul Atenagora, contemporan cu Patriarhul Justinian, a ridicat caterisirea Sfântului Antim Ivireanul în anul 1966. În anul 1992, pe 20 iulie, s-a hotărât canonizarea Sfântului Antim”, a precizat Preasfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul. De asemenea, ierarhul a subliniat faptul că, deşi Sfântul Antim nu s-a născut din părinţi români, totuşi „el este unul dintre cei mai mari ierarhi şi sfinţi ai românilor”. La finalul Sfintei Liturghii, Preasfinţia Sa a oficiat slujba Parastasului pentru ctitorii, ostenitorii şi binefăcătorii sfintei Mănăstiri Antim care au trecut la Domnul.