„Sfântul Antim uneşte ţările ortodoxe între ele“

Mănăstirea Antim din Bucureşti şi-a serbat sâmbătă, 27 septembrie 2008, hramul. Sfânta Liturghie a fost oficiată de PS Vincenţiu Ploieşteanul şi PS Ciprian Câmpineanul, Episcopi-Vicari Patriarhali, alături de un sobor de preoţi şi diaconi. La slujbă a fost prezent şi Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, care a rostit un cuvânt de învăţătură. În predica sa, Părintele Patriarh a arătat că „anul acesta se împlinesc 300 de ani de când Sfântul Antim Ivireanul a fost ales şi înscăunat mitropolit al Ţării Româneşti, păstorind între anii 1708-1716, când a primit cunună de martir“. Vorbind despre personalitatea marelui mitropolit, de origine georgiană, Patriarhul Daniel a subliniat: „Sfântul Antim Ivireanul a fost un ierarh erudit şi luptător, evlavios şi harnic, ctitor de limbă şi cultură românească creştină, misionar înţelept şi generos, care a ajutat cu cărţi pe ortodocşii români ardeleni, pe ortodocşii greci, bulgari, sârbi, arabi şi georgieni. El a fost şi un artist de mare talent: caligraf, tipograf, miniaturist, sculptor şi arhitect, aşa după cum se vede mai ales în frumoasa lui ctitorie: Mănăstirea „Tuturor Sfinţilor“ din Bucureşti“.

„Mănăstirea Antim - O făclie de înviere“

Cu ocazia sărbătoririi hramului, la sfârşitul Sfintei Liturghii s-a lansat albumul „Mănăstirea Antim - O făclie de înviere“. Acesta a fost prezentat de PS Episcop Ciprian Câmpineanul, care a subliniat în cuvântul său că „această ctitorie a mitropolitului Antim Ivireanul a rămas cu adevărat o făclie de înviere care revarsă pace şi lumină tuturor celor ce o cercetează şi se roagă în ea. Albumul conţine imagini cu pictura din biserică şi paraclis, chipurile celor care au ostenit aici, figuri remarcabile cum ar fi părintele Sofian Boghiu, părintele Benedict Ghiuş, părintele Sandu Tudor. De asemenea, paginile albumului cuprind şi chipurile celor care au trăit aici şi au fost apoi chemaţi la slujirea arhierească, între care vrednicul de pomenire patriarh Teoctist şi urmaşul său în tronul patriarhal, Preafericirea Sa Părintele Daniel, care, în calitate de profesor la Facultatea de Teologie şi de consilier patriarhal a locuit şi a slujit aici“.

La final, Patriarhul Daniel a felicitat pe cei doi episcopi-vicari patriarhali, Vincenţiu Ploieşteanul şi Ciprian Câmpineanul, ca statornici vieţuitori şi ostenitori ai acestei mănăstiri. Sub îndrumarea şi lumina acestei obşti monahale, a continuat Patriarhul nostru, s-au format şi se formează duhovniceşte preoţi de mir, pentru a deveni misionari. „În timpul regimului ateu, mănăstirea aceasta a fost un loc de cultivare a evlaviei, a credinţei, şi de menţinere statornică a mărturiei creştine ortodoxe româneşti. Dar dacă biserica aceasta nu ar fi plină de credincioşi, ea nu ar arăta întreaga frumuseţe. Ea este frumoasă din punct de vedere arhitectural, dar din punct de vedere spiritual este frumoasă când este plină de credincioşi“. Preafericirea Sa a salutat prezenţa ambasadorului şi a consulului Georgiei la Bucureşti, arătând că „Sfântul Antim uneşte ţările ortodoxe între ele şi arată că Biserica cea una sobornicească a lui Hristos sfinţeşte neamurile şi le ridică demnitatea lor în faţa lui Dumnezeu şi în faţa lumii“.