Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Sfântul Apostol Andrei sărbătorit la Reşedinţa Patriarhală

Sfântul Apostol Andrei sărbătorit la Reşedinţa Patriarhală

Galerie foto (2) Galerie foto (2) Știri
Un articol de: Pr. Ştefan Sfarghie - 30 Noiembrie 2020

Biserica Ortodoxă l-a pomenit luni, 30 noiembrie, pe Sfântul Apostol Andrei, cel întâi chemat, Ocrotitorul României. Cu acest prilej, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a rostit un cuvânt de învăţătură în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reşedinţa Patriarhlă, în care a subliniat faptul că ziua de 30 noiembrie este deosebit de importantă pentru poporul român, întrucât Sfântul Apostol Andrei este ocrotitorul României şi părintele spiritual al românilor.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit despre viaţa, lucrarea misionară a Sfântului Apostol Andrei şi despre chemarea sa la apostolat. „Împreună cu fratele său Petru, sau Simon cum se chema înainte, şi cu Apostolul Filip, cei trei (Andrei, Simon şi Filip) au fost chemaţi de Mântuitorul Iisus Hristos la misiune, la apostolat, adică la a predica Evanghelia mântuirii şi a da mărturie despre Mântuitorul. Sfântul Apostol Andrei este, aşa cum ne arată Evanghelia de astăzi, un om în căutare. El aştepta pe Mesia. Mai întâi a fost ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul, dar după ce Mântuitorul Iisus Hristos a fost botezat în Iordan de către Ioan Botezătorul, în ziua următoare, când Sfântul Ioan a zis: «iată Mielul lui Dumnezeu!» (Ioan 1, 36), Andrei a înţeles că Iisus din Nazaret este Mesia Cel profeţit de Proroci şi Cel aşteptat de poporul ales (...). Acest Apostol, cel întâi chemat, Andrei, este menţionat mai puţin în Sfintele Evanghelii, dar împreună cu ceilalţi Apostoli a fost prezent la minunile săvârşite de Mântuitorul Iisus Hristos şi a văzut Pătimirile Sale şi a constatat şi Învierea Sa din morţi. După Înălţarea la cer a Domnului şi după Pogorârea Duhului Sfânt, când Apostolii au început să propovăduiască Evanghelia la toate neamurile, el a fost rânduit să propovăduiască în Sciţia, apoi în Macedonia şi în Grecia, ajungând până la Peloponez, unde a fost martirizat în orăşelul Patras, lângă Corint. Sfântul Apostol Andrei a petrecut o vreme a vieţii sale în Sciţia. Sciţia însemna în Antichitate sudul Ucrainei de astăzi şi Dobrogea de astăzi (Scythia Minor)”, a explicat Părintele Patriarh Daniel.

Întâistătătorul Bisericii noastre a subliniat că despre misiunea sau lucrarea apostolică a Sfântului Apostol Andrei în Sciţia au scris Sfântul Ipolit, episcopul Romei (sec. III), şi scriitorii bisericeşti Origen (sec. III) şi Eusebiu de Cezareea (sec. IV), care au spus că Sfântul Apostol Andrei a predicat Evanghelia sciţilor şi tracilor. Apoi, Preafericirea Sa a vorbit despre modul în care Biserica Ortodoxă Română a scos în evidenţă importanţa lucrării apostolice a Sfântului Apostol Andrei pe teritoriul ţării noastre, care a luat avânt în special după anul 1990. „Această scoatere în evidenţă a importanţei misiunii Sfântului Apostol Andrei a luat avânt după anul 1990, când peştera Sfântului Andrei, care a fost sfinţită în 1943 de către episcopul Chesarie Păunescu al Dunării de Jos, a fost redescoperită şi a devenit un loc de pelerinaj. După anul 1990, s-a înfiinţat acolo o mănăstire şi s-a construit o biserică. În 1995, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât înscrierea în calendar cu cruce roşie a Sfântului Apostol Andrei, aşa după cum sunt înscrişi cu cruce roşie în calendar Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel. În anul următor, capul Sfântului Apostol Andrei a fost adus la Iaşi prin bunăvoinţa Mitropolitului Nicodim de Patras, şi acest eveniment a fost unul deosebit. Peste un milion de credincioşi au venit în acele zile de octombrie 1996 la hramul Sfintei Cuvioase Parascheva pentru că, aşa cum s-a spus la televiziune şi la radio, Sfântul Andrei este Apostolul românilor. Şi credincioşii au venit să se întâlnească în rugăciune cu Sfântul Apostol Andrei. În anul următor, o mulţime de români au dat numele de Andrei sau Andreea copiilor pe care i-au născut, pentru că au conştientizat faptul că noi avem credinţă apostolică. Aducerea moaştelor Sfântului Apostol Andrei la Iaşi a fost marcată în calendarul Arhiepiscopiei Iaşilor şi al Episcopiei Dunării de Jos. În februarie 1997, la propunerea noastră, pe atunci Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, Sfântul Sinod a aprobat ca în calendarul celor două eparhii să fie înscrisă şi această mare sărbătoare. După aproape 2000 de ani poporul român se întâlneşte cu Apostolul său”, a spus Preafericirea Sa.

Patriarhul României a precizat că după anul 1996, evlavia poporului român faţă de Sfântul Apostol Andrei s-a intensificat. „În anul 2002, Sfântul Sinod a declarat ziua de pomenire a Sfântului Apostol Andrei (30 noiembrie) sărbătoare naţională bisericească, iar în luna octombrie a anului 2011 moaştele Sfântului Apostol Andrei, cinstitul său cap, a fost adus la Bucureşti (între 24 şi 29 octombrie), iar în ziua de 29 octombrie, capul Sfântului Apostol Andrei a fost dus la Sibiu, şi în 30 octombrie la Alba Iulia, pentru că în acel an, 2011, Sfântul Ierarh Andrei Şaguna a fost trecut în calendar. În anul 2012, la intervenţia noastră către Parlamentul României şi către Preşedinţia României, ziua de pomenire a Sfântului Apostol Andrei a fost declarată de către Parlament, prin Legea 147 din 23 iulie 2012, zi nelucrătoare sau sărbătoare legală în care nu se lucrează. Astfel, ziua de pomenire a Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, a devenit o zi sărbătorită nu doar din punct de vedere bisericesc, ci şi din punct de vedere civil. Pentru a scoate în evidenţă importanţa sa în istoria şi viaţa poporului român, Patriarhia Română a considerat că noua Catedrală a Mântuirii Neamului sau Catedrala Naţională, pe lângă hramul Înălţarea Domnului, Ziua Eroilor, să îl aibă ca ocrotitor spiritual şi pe Sfântul Apostol Andrei. Reţinem faptul că sfinţirea locului pentru noua catedrală a fost săvârşită în ajunul sărbătorii Sfântului Apostol Andrei, şi anume în 29 noiembrie 2007. Astfel, dintru început, Sfântul Apostol Andrei a fost considerat ocrotitor al Catedralei Naţionale”, a arătat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

La final, Patriarhul României i-a felicitat pe toţi cei care poartă numele Sfântului Apostol Andrei sau derivate ale acestuia.

 

Citeşte mai multe despre:   Patriarhul Daniel  -   predica  -   Sfantul Apostol Andrei