Sfântul Cuvios Paisie cel Mare sărbătorit la o mănăstire istorică din Capitală

În ziua de pomenire a Sfântului Cuvios Paisie cel Mare, astăzi, 19 iunie, Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop‑vicar patriarhal, a săvârșit Sfânta Liturghie în paraclisul Mănăstirii Antim din București. Alături de Preasfinția Sa s‑a rugat și părintele arhimandrit Antipa Burghelea, secretarul obștii monahale.

În cuvântul de învățătură, Preasfinția Sa a vorbit despre personalitatea duhovnicească a unuia dintre cei mai mari nevoitori creștini ai pustiei Egiptului:

„Astăzi îl cinstim pe Sfântul Cuvios Paisie cel Mare, unul dintre marii nevoitori ai pustiei Egiptului, un om care și‑a dedicat întreaga viață lui Dumnezeu prin rugăciune, smerenie și iubire față de aproapele. Viața sa ne arată că Evanghelia nu este doar o învățătură frumoasă, ci o realitate care se împlinește în cei care o trăiesc cu adevărat. Retrăgându‑se în pustie, Sfântul Paisie și‑a curățit inima prin nevoință și rugăciune neîncetată. El nu căuta slava oamenilor, ci prezența lui Dumnezeu. Pentru această curăție sufletească și pentru dragostea sa față de Hristos, Dumnezeu l‑a învrednicit de o mare binecuvântare. Tradiția Bisericii ne spune că Mântuitorul Iisus Hristos i S‑a arătat în chip minunat, întărindu‑l și descoperindu‑i voia Sa. Astfel s‑au împlinit în viața sfântului cuvintele Evangheliei: «Fericiți cei curați cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu» (Matei 5, 8). Într‑una dintre aceste arătări, Hristos l‑a întrebat pe Sfântul Paisie ce dorește să‑i dăruiască. Acesta nu a cerut nici slavă, nici putere și nici bogăție, ci doar să fie păzit de păcat și să rămână unit cu Dumnezeu. Aceasta ne arată măsura duhovnicească a unui om care a înțeles că adevărata comoară este comuniunea cu Domnul.”

De asemenea, Preasfinția Sa a explicat că, deși era un sihastru al pustiei Egiptului, Sfântul Paisie nu a fugit de lume, ci îi primea cu dragoste pe toți cei care veneau să‑i ceară ajutorul în necazuri.

„În același timp, deși era un mare nevoitor, Sfântul Paisie nu s‑a îndepărtat de oameni. Îi primea pe cei care veneau la el, îi mângâia, îi sfătuia și se ruga pentru ei. El știa că dragostea față de Dumnezeu se arată prin dragostea față de aproapele. În lumea de astăzi, plină de griji, zgomot și tulburare, pilda Sfântului Cuvios Paisie cel Mare ne cheamă să redescoperim puterea rugăciunii, frumusețea smereniei și dorul după Dumnezeu. Poate că nu vom ajunge la măsura marilor sfinți, însă fiecare rugăciune rostită cu credință și fiecare faptă bună săvârșită din dragoste ne apropie de Domnul. Să‑l rugăm pe Sfântul Cuvios Paisie cel Mare să mijlocească pentru noi înaintea Tronului Preasfintei Treimi, ca să dobândim și noi curăția inimii, pacea sufletului și bucuria de a‑L simți pe Hristos lucrând în viața noastră”, a spus Preasfinția Sa.