De marea sărbătoarea a Intrării în biserică a Maicii Domnului, joi, 21 noiembrie, Schitul „Vovidenia” al Mănăstirii Neamț și-a sărbătorit hramul. Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan,
Sfântul Ioan, omul dreptăţii dumnezeieşti în viaţa noastră
Ieri, în Biserica Ortodoxă a fost prăznuită sărbătoarea Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul. Prezent la Mănăstirea Jercălăi, PF Părinte Patriarh Daniel a predicat la sfârşitul Sfintei Liturghii, evidenţiind semnificaţiile duhovniceşti ale pericopei evanghelice.
Această sărbătoare este una de întristare şi post pentru că Sfântul Ioan Botezătorul a fost decapitat din cauza patimilor lăcomiei, a desfrânării şi a beţiei, care au întunecat mintea regelui Irod Antipa. Pentru faptele lor, a arătat Preafericirea Sa, regele Irod Antipa, femeia desfrânată, Irodiada, şi fiica acesteia, Salomeea, şi-au atras pedeapsa divină: regele Irod şi Irodiada au pierdut domnia şi au murit în exil, iar Salomeea, care a cerut capul Sfântului Ioan Botezătorul, a fost pedepsită, ea înecându-se într-un râu cu gheaţă, unde un sloi de gheaţă i-a retezat capul.
"Evanghelia ne arată că patima desfrânării, a beţiei şi patima dorinţei de răzbunare au contribuit la uciderea unuia dintre cei mai sfinţi şi drepţi oameni, şi anume Sfântul Ioan Botezătorul. El a fost un prooroc al Vechiului Testament care face legătura cu Noul Testament, a fost cu şase luni mai în vârstă decât Mântuitorul Iisus Hristos şi se crede că a murit la vârsta de 32 de ani. Sfântul Ioan Botezătorul a trăit în pustie, a mâncat hrană sumară, miere sălbatică şi lăcuste, purta haine din păr de cămilă, era încins cu o curea, fiind o prefigurare a monahilor pustnici. Apoi, în părţile Iordanului a predicat botezul pocăinţei, zicând: "Pocăiţi-vă, că s-a apropiat Împărăţia cerurilor", şi îndemna pe oameni să îşi schimbe viaţa lor, pe cei bogaţi îi îndemna să îi ajute pe cei săraci, vameşilor le spunea să nu ia mai mult decât este rânduit şi, de asemenea, spunea soldaţilor să nu asuprească pe nimeni pe nedrept şi să se mulţumească cu solda lor. Sfântul Ioan era un om al dreptăţii dumnezeieşti în viaţa omului. El voia să îndrepte o societate lacomă, plină de patimi şi de căderi omeneşti. El, cu adevărat, era iubit de popor, pentru că acesta simţea că în el este prezent Duhul lui Dumnezeu", a subliniat Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române.
Sărbători închinate Sfântului Ioan Botezătorul
Sfântul Ioan Botezătorul este considerat cel mai mare om născut din femeie pentru că, faţă de ceilalţi prooroci care au prevestit despre venirea lui Mesia, el a atins pe Dumnezeu-Omul când L-a botezat în apele Iordanului, a proorocit jertfa Mântuitorului Iisus Hristos şi pogorârea Duhului Sfânt în chip de limbi de foc. El este reprezentat în icoana Deisis, în partea stângă a Dreptului Judecător care stă pe tron, iar în dreapta tronului este Maica Domnului, care prin rugăciunile ei izbăveşte din moarte sufletele noastre. Asemenea Născătoarei de Dumnezeu, Sfântul Ioan Botezătorul, dascălul pocăinţei, se roagă pentru cei care s-au pocăit, dar nu au mai avut timp să arate faptele pocăinţei, precum a fost tâlharul de pe cruce. În cinstea mărturisitorului dumnezeirii Mântuitorului Iisus Hristos, Părinţii Bisericii au fixat şase sărbători în calendar, şi anume trei sunt trecute cu cruce roşie (7 ianuarie, 24 iunie şi 29 august) şi trei cu cruce neagră (23 septembrie, 24 februarie şi 25 mai).
Această sărbătoare este una de întristare şi de post, a arătat Preafericirea Sa, pentru a ne aduce aminte că lăcomia, beţia, desfrânarea aduc ucidere, moarte şi vrajbă. Credincioşii au primit din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel câte o iconiţă cu chipul Sfântului Ioan Botezătorul şi au fost felicitaţi pentru prezenţa lor la biserică, deoarece o zi de sărbătoare nu înseamnă o zi de repaus trupesc, ci o zi de lucrare sfântă pentru sufletele lor.