La opt ani de la trecerea la Domnul a vrednicului de pomenire Arhiepiscop Justinian Chira, cel care a păstorit Eparhia Maramureșului și Sătmarului mai bine de un sfert de secol (1990‑2016), miercuri, 30 octombrie,
Sfântul Pantelimon cinstit la Parohia Mărcuţa din Capitală
În dimineaţa zilei de marţi, 27 iulie 2021, biserica nouă a parohiei bucureștene Mărcuţa a îmbrăcat haine de sărbătoare. Lăcaşul de închinare târnosit în anul 2013 şi-a sărbătorit hramul de vară dedicat Sfântului Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon. Cu această ocazie, Sfânta Liturghie a fost săvârşită de Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi.
Bucuria duhovnicească a enoriaşilor a fost amplificată de posibilitatea închinării la sfintele moaşte ale mucenicului prăznuit. Acestea au fost aduse în ajun, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, de la Reşedinţa Patriarhală, şi aşezate spre cinstire într-un baldachin aflat în apropierea bisericii. La Sfânta Liturghie au fost prezenţi numeroşi credincioşi, respectându-se măsurile sanitare în vigoare, dar şi reprezentanţi ai autorităţilor locale.
Din soborul de slujitori care s-au rugat alături de ierarh au făcut parte părintele Mihai Popescu, protopop al Protoieriei Sector 2 Capitală, părintele paroh Dan Gheorghe, precum şi alţi slujitori ai sfântului lăcaş şi ai altor biserici din Bucureşti. Răspunsurile liturgice au fost oferite de Grupul coral „Pnevma”.
În cuvântul de învăţătură rostit, Preasfinţia Sa a vorbit despre viaţa şi faptele Marelui Mucenic Pantelimon, oferindu-l drept model de credinţă şi perseverenţă în perioada foarte dificilă a persecuţiilor împotriva creştinilor: „Izbăvitor de boli, făcător de minuni şi mărturisitor al credinţei în Mântuitorul Hristos, Sfântul Pantelimon a murit pentru Acesta cu puţini ani înainte de decretul pe care Împăratul Constantin cel Mare l-a promulgat la Mediolanum în 313, oferind libertate Bisericii”.
Ierarhul a prezentat pe scurt viaţa martirului, amintindu-i originile, educaţia şi statura pe care o deţinea în societatea din vremea aceea. Preasfinţia Sa a vorbit şi despre modul în care tânărul Pantoleon l-a regăsit în viaţa sa pe Hristos, după ce învăţăturile primite în copilărie de la mama sa creştină fuseseră uitate, precum şi despre lucrările pe care Dumnezeu le-a săvârşit şi care l-au determinat să accepte Taina Sfântului Botez în cetatea Nicomidia, primind numele Pantelimon. „A suferit martiriul în anul 304, înainte de împlinirea vârstei de 30 de ani. Era foarte cunoscut şi apreciat ca mare vindecător, în special prin prisma provenienţei sale dintr-o familie nobilă. Cu toate acestea, nu a fost cruţat, asemenea celor 20.000 de mucenici ucişi în Nicomidia, pe care Biserica îi prăznuieşte. Biserica îl cinsteşte în mod deosebit pe Sfântul Pantelimon, deşi mai-marii cetăţii au vrut să îi ardă trupul, dar acesta nu a fost cuprins de flăcări. Au vrut să ardă şi măslinul ce înflorise îndată după moartea lui ca semn al proslăvirii lui Dumnezeu prin mărturisirea acestui minunat tânăr. Ucenicii i-au îngropat cu cinste trupul, iar mai târziu moaştele sale au fost împărţite în diferite locuri”, a adăugat ierarhul.
De asemenea, Preasfinţia Sa a vorbit despre evlavia pe care poporul român o are faţă de acest mucenic vindecător: „Martiriul acestui sfânt ne-a arătat tuturor că credinţa mucenicilor este mai tare decât moartea. De aceea, Biserica îl numeşte pe Sfântul Pantelimon Mare Mucenic, izbăvitor de neputinţe şi de boli. Ori de câte ori săvârşim Taina Sfântului Maslu, îl pomenim alături de alţi sfinţi tămăduitori şi doctori fără de arginţi. Ne aflăm astăzi lângă cunoscutul cartier al Capitalei care poartă numele acestuia, fiind în apropiere şi o localitate cu acelaşi nume. Foarte multe mănăstiri şi biserici din ţara noastră sunt ocrotite de el şi multe alte străzi şi locaţii sunt numite după acesta. Chiar dacă pomenirea sa are de cele mai multe ori loc într-o zi de lucru, credincioşii vin cu multă evlavie la biserică”.
Relatând despre frumoasele momente de comuniune liturgică, părintele protoiereu Mihai Popescu a afirmat: „Cu multă bucurie am participat la Sfânta Liturghie săvârşită de Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul cu ocazia hramului de vară al Parohiei Mărcuţa. Îi felicităm pe această cale pe părintele paroh Dan Gheorghe şi pe toţi preoţii slujitori pentru bogata activitate liturgică, pastorală, culturală şi social-filantropică şi-L rugăm pe Bunul Dumnezeu să dăruiască tuturor sănătate, ajutor, pace şi mântuire”.
Părintele Dan Gheorghe, parohul Bisericii Mărcuţa, a vorbit despre evenimentul deosebit pe care hramul din acest an l-a pricinuit: „Este o cinste pentru parohia noastră să îl aibă drept ocrotitor pe Sfântul Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon. Bucuria acestei sărbători a fost sporită prin faptul că Preafericitul Părinte Patriarh Daniel ne-a acordat înalta binecuvântare, oferind posibilitatea întâlnirii credincioşilor cu ocrotitorul lor. În cadrul pelerinajelor efectuate în cursul acestui an pandemic am constatat dorinţa credincioşilor de a se întâlni cu sfinţii, prin cinstitele lor moaşte. Astfel, nu mică a fost bucuria împlinirii acestei dorinţe a lor, întrucât Sfântul Pantelimon a venit la biserica noastră în persoană, prin sfintele sale moaște. Acest lucru s-a observat prin prezenţa în număr mare a credincioşilor care, cu toată buna rânduială, s-au rugat şi s-au închinat la racla sfântului. Mulţumim Părintelui Patriarh pentru binecuvântarea acordată şi pentru delegarea Preasfinţitului Părinte Timotei Prahoveanul, pentru ca bucuria noastră să fie deplină”.
La finalul Sfintei Liturghii a fost oficiată slujba Parastasului pentru ctitorii şi binefăcătorii sfântului lăcaş trecuţi la Domnul. De asemenea, au fost împărţite credincioşilor prezenţi pachete cu alimente.