Credincioșii Parohiei „Sfânta Muceniță Anastasia” din municipiul Călărași au participat duminică, 29 decembrie, 2024, la Sfânta Liturghie săvârșită de Preasfințitul Părinte Vincențiu, Episcopul
Sfântul Teodosie cel Mare, prăznuit la Ierusalim
Patriarhia Ierusalimului l-a sărbătorit pe 24 ianuarie (11 ianuarie după calendarul bisericesc neîndreptat) pe Sfântul Teodosie, "începătorul vieţii de obşte şi dascălul pustiului". La Mănăstirea Sfântului Teodosie, locul unde s-a nevoit sfântul şi unde a pus bazele vieţii de obşte în Ţara Sfântă, Sanctitatea Sa Theophilos al III-lea, Patriarhul Ierusalimului şi a toată Palestina, a săvârşit Sfânta Liturghie.
La Biserica Reprezentanţei Patriarhiei Române din Ierusalim, Sfânta Liturghie a fost săvârşită de către Preasfinţitul Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, în fruntea unui sobor de preoţi şi în prezenţa a numeroşi pelerini din toată lumea, informează Ilie Chişcari, corespondent Basilica la Ierusalim. Alături de Preasfinţia Sa, a slujit Înalt Preacuviosul Părinte Ipopsifiu Ieronim, reprezentantul Patriarhiei Române la Locurile Sfinte şi Superiorul Aşezămintelor Româneşti de la Ierusalim, Ierihon şi Iordan. Preasfinţitul Varsanufie se află într-un pelerinaj la Locurile Sfinte, prilej cu care marţi, 18 ianuarie, în ajunul praznicului Botezului Domnului, a vizitat şi biserica românească de la Ierihon, unde a săvârşit slujba sfinţirii Apei celei Mari. Sfântul Teodosie, care este prăznuit marţi, s-a născut în anul 424 d.Hr., în satul Mogarion, din Capadocia. De tânăr a plecat de la casa tatălui său şi a venit în Ierusalim, ca să îmbrace haina călugărească. La început se aşază într-o chilie de lângă cetatea Ierusalimului, în ascultarea unui părinte vestit, cu numele Longhin, alături de care a petrecut timp de zece ani. După această perioadă, cere binecuvântarea stareţului său de a se retrage în deşertul Iudeii, lângă cetatea Betleemului, unde va petrece într-o peşteră în priveghere şi rugăciune până la sfârşitul vieţii. Faima vieţuirii şi minunilor sale s-a răspândit în curând în întreaga Ţară Sfântă, încât numeroşi credincioşi au lăsat toate avuţiile lor şi s-au retras alături de sfântul în pustie. Adunându-se peste două sute de ucenici, Sfântul Teodosie a hotărât să întemeieze aici o lavră, aproape de cetatea Betleemului, unde pentru întâia dată în Ţara Sfântă a rânduit toate după legile vieţii de obşte, de unde şi faima sa de "întemeietor al vieţii de obşte". Mănăstire cu trei biserici şi trei bolniţe Mănăstirea întemeiată de Sfântul Teodosie a fost închinată Născătoarei de Dumnezeu, cuprinzând în incinta sa trei biserici, trei bolniţe şi alte aşezăminte pentru călugări şi pelerini. Păstrând o strânsă legătură cu Sfântul Sava cel Sfinţit, Sfântul Teodosie a devenit unul dintre cei care au condus lupta împotriva ereziei lui Eutihie, întărindu-i pe creştinii din Ţara Sfântă să rămână în credinţa cea ortodoxă. Numărul vieţuitorilor în lavra Sfântului Teodosie a ajuns la 700, rânduindu-se ca sfintele slujbe să se săvârşească în mai multe limbi (greacă, georgiană, armeană). Sfântul a fost numit de către Salust, Patriarhul Ierusalimului (486-493), responsabil peste toate aşezările mănăstireşti din Ţara Sfântă. Sfântul Teodosie s-a mutat la Domnul în anul 529, la vârsta de 105 ani, fiind îngropat în peştera unde a locuit ca eremit. Peştera sa a devenit unul din locurile cele mai vizitate de către pelerinii creştini de pretutindeni, iar în mănăstirea sa continuă să vieţuiască monahi până în ziua de astăzi.