Sfinte Liturghii arhiereşti în Mitropolia Olteniei

În cea de a doua duminică premergătoare Postului Mare, a 34-a de după Rusalii, Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Irineu a slujit Sfânta Liturghie la Mănăstirea Crasna, în judeţul Gorj. În aceeaşi zi, credincioşii severineni din Parohia „Sfântul Arhidiacon Ştefan“ au luat parte la slujba săvârşită de Preasfinţitul Părinte Nicodim. Preasfinţitul Părinte Emilian Lovişteanul a slujit la altarul mănăstirii vâlcene Ostrov.

Credincioşii din Mi­tropolia Olteniei au venit la ru­gă­ciune în biserici, mănăstiri sau catedralele chiriarhale pentru a-şi pleca genunchii în cea de a 34-a Duminică de după Rusalii, în­chi­nată de Sfânta noastră Biserică întoarcerii fiului risipitor. Astfel, în Arhiepiscopia Craiovei, IPS Părinte Irineu a trecut pragul mănăstirii gorjene Cras­na, săvârşind Sfânta Liturghie la altarul sfântului lăcaş, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi.

„Dacă nu există părere de rău, nu există nici îndreptare“

Cuvântul de învăţătură, rostit de Mitropolitul Olteniei, a aşezat în inimile monahilor din obştea Mănăstirii Crasna şi ale pelerinilor veniţi aici să se roage povaţă ziditoare de suflet. IPS Irineu a tâlcuit înţelesul pericopei duminicale, arătând astfel că dragostea lui Dumnezeu faţă de noi trebuie îm­brăcată în pocăinţă şi părere de rău pentru păcatele săvârşite. „Tema centrală a Evangheliei de astăzi este mărturisirea păcatelor. De aceea ea este atât de importantă la începutul Sfântului şi Marelui Post, ca noi să înţelegem cât de necesară este Spovedania. Tânărul, îna­inte de a fi primit în iubirea ta­tălui, se spovedeşte, adică îi spune păcatul, «Tată, am greşit la cer şi înaintea Ta». Deci fără Spovedanie el nu intră în casa părintească. Chiar dacă iubirea lui Dumnezeu este mare şi ne iartă, avem obligaţia să ne spovedim. Fără Spovedanie nu putem intra în Împărăţia cerurilor. Preamilostivul ne-a dat medicamentul acesta prin care noi să ne tămăduim sufletul, să ne curăţim viaţa şi apoi să primim haina cea nouă. De aceea ne spune Sfântul Evanghelist că de îndată ce Tatăl a văzut pe fiul Său că vine acasa, i-a ieşit înainte, însă acesta nu a uitat să-şi spună păcatul. Chiar dacă a văzut dragostea părintească, el nu a uitat să se curăţească mai întâi de fărădelegile sale. Dragostea lui Dumnezeu este mare, însă primirea ei se impune prin pocăinţa noastră. Dacă nu există părere de rău, nu există nici îndreptare, căci degeaba te duci să te spo­ve­deşti, dacă nu îţi pare rău pentru păcatele tale. Să privim aşadar iubirea lui Dumnezeu şi să ne pedepsim pe noi înşine“, a spus IPS Părinte Mitropolit.

File de pateric la Mănăstirea Crasna

Aşezată la poalele munţilor Parâng, Mănăstirea Crasna s-a arătat de-a lungul vremii ca o vistierie de istorie şi spiritualitate, îmbrăcând frumos tradiţia monahală a sfintelor aşe­ză­minte statornicite pe pământ gorjenesc. Despre istoricul ei a vorbit ieromonahul Nectarie, stareţul mănăstirii. „Mănăstirea noastră se regăseşte în documentele timpului de pe la anul 1486, din timpul voievodului Vlad Călugărul. El a împroprietărit mai multe localităţi din această zonă, printre care şi Crasna. A trecut prin multe în decursul timpului. De numele mănăstirii noastre sunt legate multe tradiţii şi legende, pline de învăţături duhovniceşti. În­tre ele se numără şi cea relatată de părintele Ioanichie Bă­lan, de la Sihăstria, care vor­beşte despre un pustnic ve­nit din părţile Kievului, este vorba de episcopul Ioan, vicar al cetăţii ruseşti, prin anul 1915. Acesta, pe la anul 1920, a călcat acest pământ, dorind să se nevoiască aici, la Crasna. A fost mai întâi la Mănăstirea Fră­sinei. A vieţuit la Crasna trei ani, de aici retrăgându-se ca sihastru în Munţii Sihlei. Viaţa lui este una de pateric, fiind pilduitoare şi astăzi pentru vieţuitorii noştri“, a mărturisit sta­reţul Nectarie.

Liturghie arhierească în Biserica „Sfântul Ahidiacon Ştefan“ din Severin

Preasfinţitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, a săvârşit Sfânta Liturghie la biserica cu hramul „Sfântul Ahidiacon Ştefan“ din municipiul Drobeta-Turnu Severin. Câteva zeci de credincioşi au luat parte la slujba oficiată de arhiereu, rugându-se alături de soborul de preoţi şi diaconi pentru sănătatea sufletească şi trupească. În cuvântul de în­vătătură, PS Părinte Nicodim le-a vorbit credincioşilor despre cele două tipologii umane biblice relevate în pericopa duminicală. Oamenii se împart, aşa cum se înţelege şi din Scriptură, în cei care fac voia lui Dumnezeu şi cei păcătoşi. Pe fiecare dintre noi ne iubeşte Dumnezeu, Care aşteaptă să ne venim în simţire asemenea fiului risipitor. De aceea, El se bucură de întoarcerea păcătosului la starea cea dintâi, de fiu ascultător, lăsându-se mângâiat de dragostea părintească. În încheiere, pr. paroh, Cristian Drăgan, i-a mulţumit Preasfinţitului Nicodim pentru marea bucurie prilejuită de vizita pastorală, dăru­indu-i în numele cre­dincio­şilor o icoană cu Maica Domnului.

PS Emilian Lovişteanul, la Mănăstirea Ostrov

Preasfinţitul Părinte Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, a oficiat Sfânta Liturghie îm­preună cu un sobor de preoţi şi diaconi la Mănăstirea Ostrov din staţiunea vâlceană Că­li­mă­neşti. La începutul Sfintei Liturghii, PS Părinte Emilian Lovişteanul a săvârşit slujba de tundere în rasofore a trei surori din obştea mănăstirii, acestea primind nume noi la intrarea în viaţa monahicească.

După citirea Sfintei Evanghelii, arhiereul râmnicean a rostit un cuvânt de învăţătură în care a evidenţiat sensurile duhovniceşti ce se desprind din pilda Fiului risipitor redată în Evanghelia Sfântului Luca. „Această pildă reprezintă taina iubirii lui Dumnezeu faţă de oameni, precum şi iubirea pă­rin­ţilor faţă de propriii copii în mod egal. Atunci când împlinim poruncile lui Dumnezeu, să acceptăm pocăinţa şi îndreptarea semenilor, care au nevoie şi ei de iubirea şi iertarea lui Dumnezeu. Nu sunt bune însingurarea, independenţa şi rătăcirea fiului risipitor, dar nici autosuficienţa, aroganţa şi lipsa de bu­nătate a fratelui mai mare. Este necesară o permanentă venire în sine şi cultivare a iubirii atunci când credem că am împlinit învăţătura Mântuitorului Iisus Hristos. Dragostea părintească a lui Dumnezeu ne aşteaptă permanent să con­şti­en­tizăm statutul nostru de fii ai Săi“, a spus Preasfinţia Sa.