Sfinţi care s-au întâlnit la Iaşi

"Vedem cum, într-un pelerinaj, se adună oameni din locurile cele mai diferite, de vârste diferite, de profesii şi ranguri sociale diferite. Pelerinajul îi face pe toţi oamenii egali, pentru că îi adună în faţa sfinţilor smeriţi şi în iubirea Preasfintei Treimi. Pelerinajul aduce bucurie şi pace, lumină şi binecuvântare în sufletul pelerinilor", spunea Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în cuvântul adresat credincioşilor cu ocazia hramului Sfintei Cuvioase Parascheva din 2010.

De-a lungul vremii, la moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva s-au închinat zeci de personalităţi istorice ale lumii - patriarhi, mitropoliţi, domnitori străini, regi şi regine, înalţi demnitari -, istoria şi măreţia acestui pelerinaj stârnind ecouri în lumea întreagă. În anul 2000, Consiliul Mondial al Bisericilor declara Iaşiul oraş internaţional de pelerinaj, alături de Tesalonic - Grecia, Edinburgh - Marea Britanie, Praga - Cehia şi Trondheim - Norvegia. Decizia venea ca o atestare oficială a faptului că pelerinajul la moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva a căpătat, în timp, o evidentă amploare internaţională, sute de mii de pelerini din toate colţurile ţării, dar şi din străinătate participând, în fiecare an, la pelerinajul de la Iaşi. Sfânta Cuvioasă Parascheva, considerată ocrotitoare a Moldovei, se bucură de aceeaşi cinstire şi din partea românilor stabiliţi în străinătate. Episcopia Ortodoxă a românilor din Ungaria are, la Gyula, o biserică cu hramul "Sfânta Parascheva", construită în anul 1834, acelaşi hram fiind purtat şi de bisericile românilor din Malovişta (Macedonia), Torino (Italia), Paris (Franţa) sau Wakefield, Massachusetts (SUA).

Generalizarea cultului Sfintei Cuvioase Parascheva, hotărâtă în 1955

De aproape patru secole, de când cultul Sfintei Cuvioase Parascheva este adânc înrădăcinat în tradiţia Bisericii Ortodoxe Române, hramul sfintei a adunat, an de an, mulţimi de credincioşi veniţi să se roage la sfintele moaşte, să o cinstească şi să îi ceară ajutor. Încă din secolul al XVII-lea, documentele vremii arată că mii de credincioşi veneau la Mănăstirea "Sfinţii Trei Ierarhi" pentru a se închina cuvioasei şi pentru slujbele impresionante ce se săvârşeau aici. Din anul 1889, după ce sfintele moaşte au fost aşezate în Catedrala mitropolitană, tradiţia sărbătorii s-a mutat aici. Generalizarea în ţara noastră a cultului Sfintei Cuvioase Parascheva a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1955, tot atunci fiind stabilită şi data de prăznuire, 14 octombrie. Chiar şi în anii grei ai comunismului oamenii au continuat să vină să se închine la moaştele ocrotitoarei Moldovei, însă, date fiind vitregia acelor vremuri şi persecuţia asupra cultului ortodox, sărbătoarea şi-a pierdut din anvergură.

Dimensiunea internaţională a pelerinajului

Istoria hramului Sfintei Parascheva a cunoscut un nou început în anii â90, când tradiţia de a aduce la Iaşi cu prilejul sărbătorii Sfintei Parascheva şi moaşte ale altor mari sfinţi ai Ortodoxiei a fost instituită de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, pe atunci Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei.

Astfel, în anul 1996, sute de mii de pelerini s-au putut închina la moaştele Sfântului Apostol Andrei, aduse din Patras, Grecia, de o delegaţie condusă de Mitropolitul Nicodimos. Apoi, din anul 2000, fără întrerupere, relicve sfinte sau părticele din moaştele unor sfinţi au venit, an de an, la chemarea Cuvioasei Parascheva, pentru a binecuvânta Moldova şi pelerinii aflaţi în zi de hram în oraşul care devine, în aceste zile, inima Ortodoxiei româneşti.

Patru ani mai târziu, pelerinii sosiţi în zi de hram au putut cinsti, alături de moaştele Sfintei Parascheva, şi pe cele ale Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, aduse din Livadia (Grecia). În 2001 sosea la Iaşi, tot din Grecia, de la Volos, Brâul Maicii Domnului. Sărbătoarea cuvioasei din 2002 a sporit în frumuseţe prin aducerea moaştelor Sfântului Ioan Casian, din Marsilia (Franţa), iar cea din 2003, prin aducerea spre cinstire a moaştelor Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir, de la Tesalonic.

În 2004, cu prilejul Anului omagial "Sfântul Voievod Ştefan cel Mare - 500", a fost adus un fragment din Sfânta Cruce de la Mănăstirea "Panaghia Soumela", din Mitropolia de Veria - Grecia. Tot de la Veria, de la Catedrala "Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel", în 2005, au sosit la Iaşi, pentru o săptămână (9-17 octombrie 2005), moaştele Sfântului Pavel, Apostolul Neamurilor, prin bunăvoinţa Înalt Preasfinţitului Mitropolit Panteleimon de Veria, Nausa şi Kampania. În 2006, Sfânta Parascheva l-a avut alături pe Sfântul Ierarh Nectarie Taumaturgul, de la Eghina, Grecia, iar în 2007, începând cu 11 octombrie, sute de mii de credincioşi s-au putut închina moaştelor Sfântului Ioan Gură de Aur, aduse de la Mănăstirea "Sfântul Varlaam", din Complexul monahal Meteora - Grecia.

În 2008, odată cu împlinirea a 500 de ani de la trecerea la cele veşnice a Sfântului Ierarh Nifon, patriarhul Constantinopolului, pelerinii sosiţi la Iaşi de hramul cuvioasei au putut cinsti moaştele acestuia, aduse de la Catedrala mitropolitană din Craiova.

Din nou alături de Sfântul Vasile cel Mare

În 2009, Sfânta Parascheva a stat din nou alături de părticica din moaştele Sfântului Vasile cel Mare, de la Mănăstirea "Sfinţii Trei Ierarhi" din Iaşi, lângă care fusese aşezată, spre venerarea credincioşilor, timp de 239 de ani, în Biserica "Sfinţii Trei Ierarhi", până la mutarea moaştelor cuvioasei în Catedrala mitropolitană. În 2010, pelerinii sosiţi la Iaşi au avut bucuria de a se închina şi la moaştele Sfântului Maxim Mărturisitorul, racla cu mâna dreaptă a sfântului fiind adusă în capitala Moldovei de o delegaţie condusă de arhimandritul Partenie, stareţul Mănăstirii "Sfântul Pavel" de la Muntele Athos.

Anul trecut, alături de moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva, creştinii veniţi în inima Moldovei au avut binecuvântarea să se închine la moaştele Sfântului Ierarh Policarp al Smirnei, aduse de la Mănăstirea Ambelakiotissa din Grecia de către Înalt Preasfinţitul Hierotheos Vlachos, Mitropolit de Nafpaktos şi Aghios Vlasios.

"Când se îndreaptă înapoi spre casă, pelerinii au feţele luminate"

Despre pelerinajul organizat, an de an, la Iaşi, şi despre dorinţa şi bucuria credincioşilor de a participa la un astfel de moment de mare încărcătură spirituală, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel spunea că reprezintă o jertfă, o cerere şi o mulţumire aduse lui Dumnezeu şi sfântului cinstit.

"Vedem cum, într-un pelerinaj, se adună oameni din locurile cele mai diferite, de vârste diferite, de profesii şi ranguri sociale diferite. Pelerinajul îi face pe toţi oamenii egali, pentru că îi adună în faţa sfinţilor smeriţi şi în iubirea Preasfintei Treimi. În primul rând, pelerinajul este o ofrandă a recunoştinţei, o jertfă bine primită lui Dumnezeu, pentru că este făcută din iubire faţă de Dumnezeu, ca răspuns al nostru pentru iubirea Lui. Credincioşii merg în pelerinaj pentru a mulţumi lui Dumnezeu, pentru că le-a dat viaţă şi sănătate, pentru că i-a ajutat să treacă prin necazuri, prin suferinţe şi încercări. În al doilea rând, pelerinajul este şi un moment de pocăinţă şi de rugăciune mai intensă. Este un act de pocăinţă însoţit de osteneala drumului, de răbdarea frigului şi a oboselii. În al treilea rând, pelerinajul este şi un moment de cerere adresată lui Dumnezeu, pe Care Îl rugăm să ne ajute în continuare, să ne treacă peste greutăţi, să ne ocrotească pe noi şi pe cei dragi, să ocrotească Biserica şi poporul Său.

Binefacerile pelerinajului sunt multe. Ele aduc bucurie şi pace, lumină şi binecuvântare în sufletul pelerinilor. De aceea, când se îndreaptă înapoi spre casă, pelerinii au feţele luminate de bucuria binecuvântării primite de la Hristos şi de la sfinţii pe care îi iubesc", spunea Preafericitul Părinte Patriarh în cuvântul adresat credincioşilor cu ocazia hramului Sfintei Cuvioase Parascheva din 2010.