„Sfinţii 40 de Mucenici au ales să moară, adică să trăiască în Hristos cel înviat“

Biserica „Sfinţii 40 de Mucenici“ şi „Sfinţii Români“ din cartierul ieşean Copou şi-a serbat ieri hramul. Sărbătoarea a început duminică seara, cu slujba Vecerniei, oficiată de Înalt Preasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. Zeci de credincioşi au participat ieri la slujba Sfintei Liturghii a Darurilor mai înainte sfinţite, la biserica din Copou, care îi are ca ocrotitori pe Sfinţii 40 de Mucenici.

Biserica „Sfinţii 40 de Mucenici“ din Iaşi şi-a serbat ieri hramul. Programul liturgic a început duminică, 8 martie, cu slujba Vecerniei, oficiată de Înalt Preasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, la care au asistat zeci de credincioşi. La finalul slujbei, IPS Teofan a ţinut un cuvânt de învăţătură în care a subliniat faptul că Sfinţii 40 de Mucenici au ales să moară pentru credinţa în Hristos. „Poporul lui Dumnezeu, în această zi, a celor 40 de Mucenici, cum spune troparul, se roagă, ca, prin rugăciunile lor, mila lui Dumnezeu să se reverse asupra noastră. Aceasta este semnificaţia unei sărbători dedicate Sfinţilor Mucenici, şi anume, ne adresăm lor, ca ei, prin îndrăzneala cea sfântă, pe care au dobândit-o în faţa tronului Preasfintei Treimi, să poarte inimile, cugetele, bucuriile, dar şi durerile noastre în faţa lui Dumnezeu, pentru ca mila Lui să se reverse asupra noastră. Biserica a rânduit ca în fiecare zi să se aşeze în faţa evlaviei credincioşilor chipuri minunate, precum ale Sfinţilor 40 de Mucenici, oameni ca şi noi, cu slăbiciunile care definesc fiinţa omenească, care şi-au jertfit viaţa pentru Hristos. Sfinţii 40 de Mucenici nu L-au tăgăduit pe Hristos, nu s-au lepădat de Biserica Lui, nu s-au întors la rătăcire. În momentul în care în faţa lor a fost aşezată alegerea: „ori Hristos şi muriţi“, „ori fără Hristos şi trăiţi“, Sfinţii 40 de Mucenici au ales să moară, adică să trăiască în Hristos cel înviat din morţi“, a spus Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, care a continuat să vorbească despre chinurile pe care le-au îndurat Sfinţii 40 de Mucenici şi despre mulţumirea pe care oamenii o aduc lui Dumnezeu prin cinstirea lor.

Exemplu de mamă creştină

„După ce sfinţii au pătimit şi au fost duşi să fie aruncaţi într-o groapă comună, cel mai tânăr dintre ei nu murise. Era, probabil, foarte puternic în trupul său, pentru că toţi erau oşteni în Imperiul Roman. Mama acestui tânăr şi-a dat seama că fiul ei nu era mort. În inima acelei mame s-a petrecut o furtună. Să dorească moartea fiului ei, sau viaţa. Dacă îi dorea viaţa, trebuia să-l aibă viu fără Hristos. Cu curaj de creştină adevărată, a stăruit ca el să moară, ca să nu piardă cununa pe care ceilalţi 39 de confraţi o aveau pregătită în împărăţia cerurilor. Aceasta înseamnă să fii creştin adevărat; nenumărate momente prin care oameni ca noi, în momentul în care au fost chemaţi să-L mărturisească pe Hristos, au făcut-o fără rezervă. O sărbătoare precum aceasta, a Sfinţilor 40 de Mucenici, o zi precum Duminica Ortodoxiei se constituie, pe de o parte, ca o mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru toate binefacerile revărsate asupra Bisericii sale drept-slăvitoare din Moldova, din România şi din întreaga lume, iar pe de altă parte, ca o chemare adresată nouă să conştientizăm apartenenţa noastră la Biserica lui Hristos. Nouă nu ni se cere să vărsăm sângele pentru Hristos cum au făcut-o cei 40 de Mucenici. Ni se cere aceeaşi determinare ca a lor, pentru a nu ne separa de Biserica lui Hristos. Orice ruptură din trunchiul Bisericii ne transformă într-o ramură fără sevă. Avem, prin mila lui Dumnezeu, rugăciunile sfinţilor, precum rugăciunile celor 40 de Mucenici sărbătoriţi astăzi, care ne pot întări în drumul nostru către împărăţia lui Dumnezeu“, a spus IPS Teofan.

De 249 de ani, Sfinţii 40 de Mucenici ocrotesc biserica ieşeană

A urmat cuvântul pr. Ioan Rusu, parohul Bisericii „Sfinţii 40 de Mucenici“ şi „Sfinţii Români“, care a mulţumit Mitropolitului Moldovei şi Bucovinei pentru prezenţa la slujba Vecerniei, dedicată hramului. „Sfinţii 40 de Mucenici au suferit moarte martirică la anul 320, la şapte ani după ce Constantin cel Mare a dat libertate creştinismului prin Edictul de la Milan. Acest an este marcat mai întâi de martirajul Sfântului Teodor Stratilat, la 8 februarie la 320, care a suferit moarte martirică sub împăratul Liciniu, care încă îi mai persecuta pe creştini. Sfinţii 40 de Mucenici au fost prinşi şi închişi la 26 februarie, iar la 9 martie au murit pentru Domnul nostru Iisus Hristos. De 249 de ani, Sfinţii 40 de Mucenici ne sunt ocrotitori“, a menţionat pr. Ioan Rusu, care a oferit IPS Teofan o icoană cu Mântuitorul Iisus Hristos.

Ieri, la biserica închinată Mucenicilor din Sevastia, a fost oficiată slujba Sfintei Liturghii a Darurilor mai înainte sfinţite. La finalul slujbei a avut loc o agapă frăţească.

▲ Anul acesta vor începe lucrările de pictură

Biserica „Sfinţii 40 de Mucenici“ din cartierul ieşean Copou şi-a serbat ieri hramul. Sfântul lăcaş a fost ridicat în anul 1760 de hatmanul Vasile Roset împreună cu soţia sa, Safta. La vechea construcţie s-a adăugat mai târziu un pridvor patrulater cu uşa de intrare în peretele dinspre miazăzi. Forma de cruce a bisericii o dau cele două abside exterioare desprinse din navă. Absida altarului este prevăzută cu două nişe laterale. De-a lungul timpului, sfântul lăcaş a suferit avarii, dar o reparaţie temeinică s-a făcut la 1869 de către Alecu Soroceanu, care a cheltuit peste 1.200 de galbeni. Din 1993, sfântul lăcaş a primit al doilea hram, „Sfinţii Români“. Anul acesta, la Biserica „Sfinţii 40 de Mucenici“ vor începe lucrările de pictură.