Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop‑vicar patriarhal, s‑a aflat duminică, 22 decembrie 2024, în mijlocul credincioșilor parohiei bucureștene Udricani, unde a săvârșit Sfânta Liturghie.
Sfinţii Părinţi Ioachim şi Ana, icoana familiei creştine
Parohia „Oborul Vechi”, din cuprinsul Protopopiatului Sector 2 Capitală, a îmbrăcat ieri, 9 septembrie, haine de sărbătoare, întrucât şi-a cinstit ocrotitorii spirituali, pe Sfinţii şi Drepţii dumnezeieşti Părinţi Ioachim şi Ana. Delegatul Patriarhului României la hramul acestei parohii a fost Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, care a oficiat Sfânta Liturghie, precum şi Parastasul pentru ctitorii sfântului locaş.
Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul a evidenţiat în cuvântul rostit după citirea pericopei evanghelice faptul că noi îi sărbătorim pe Sfinţii şi Drepţii Părinţi Ioachim şi Ana în mod special, pentru că ei, aducând în lume prin rugăciune, ca dar de la Dumnezeu, pe Fecioara Maria, pun început aplicării planului de mântuire a neamului omenesc. „Biserica îi sărbătoreşte în mod deosebit pe Sfinţii Ioachim şi Ana, după praznicul Naşterii Maicii Domnului, pentru rolul lor unic în istoria mântuirii neamului omenesc. Din pântecele preacurat al Fecioarei Maria, fiica părinţilor Ioachim şi Ana, se naşte ca om Fiul lui Dumnezeu, născut din eternitate din Tatăl, ca pe noi oamenii să ne mântuiască din interiorul naturii noastre umane căzute, asumate din trupul Preasfintei Fecioare Maria prin întrupare. Praznicul pomenirii Sfinţilor Ioachim şi Ana este unul de bucurie. Deşi au fost încercaţi în timpul vieţii de această suferinţă, aceea de a nu avea copii, s-au rugat insistent lui Dumnezeu ca să ridice de deasupra lor acest blestem. Şi cu toate că erau înaintaţi în vârstă, în urma rugăciunilor se petrece această minune a zămislirii Fecioarei Maria, arătând prin aceasta Dumnezeu că acolo unde El voieşte se biruiesc rânduielile firii”, a subliniat Preasfinţia Sa.
În continuare, PS Părinte Varlaam Ploieşteanul a precizat că Sfinţii Părinţi Ioachim şi Ana, ocrotind-o pe Fecioara Maria, reprezintă icoana familiei creştine. „Familia autentic creştină primeşte copiii ca pe o binecuvântare de la Dumnezeu şi ca pe o prezenţă a cerului. Familia creştină are conştiinţa responsabilităţii creşterii copiilor în lumina Sfintelor Evanghelii ale Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Trăim într-o societate din ce în ce mai dezbinată, într-o societate din ce în ce mai secularizată şi de aceea este o datorie sfântă a unui părinte (a unei mame sau a unui tată creştin) să-şi crească copiii în această nădejde sfântă pe care ne-o dă credinţa noastră în Dumnezeu. Mântuitorul spune despre Sine: «Eu sunt Lumina lumii; cel care Îmi urmează Mie nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieţii» (Ioan 8, 12). Vedem că în această lume este nevoie de lumina aceasta duhovnicească, ce nu poate veni decât de la unicul izvor al luminii care este Dumnezeu. Dacă doriţi să oferiţi copiilor dumneavoastră o avere, cea mai importantă dintre ele este această comoară duhovnicească a credinţei, a nădejdii şi a iubirii creştine, virtuţi care îi dau omului puterea de a străbate cu bărbăţie duhovnicească toate încercările prin care este obligat să treacă în viaţă. Atât de important este locul Sfinţilor Ioachim şi Ana în istoria mântuirii noastre, încât nici o slujbă a Bisericii Ortodoxe nu se încheie fără a cere rugăciunile şi mijlocirile lor. Să avem la inimă permanent icoana acestor sfinţi, icoana luminoasă a familiei Maicii Domnului, mai ales în perioada aceasta în care familia tradiţională creştină şi românească se confruntă cu atâtea ispite”, a evidenţiat Preasfinţia Sa.
La final, Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul a săvârşit slujba Parastasului pentru ctitorii Bisericii „Oborul Vechi” din Bucureşti. „La această biserică, Sfinţii Ioachim şi Ana sunt prăznuiţi de aproape 300 de ani. Locaşul a fost zidit la începutul secolului al 18-lea, undeva la anul 1719, când un anume Matei Mogoş, dregător la curtea Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu, pune în acest loc o minunată cruce, ca jertfă adusă lui Dumnezeu pentru că i-a scăpat familia de ciuma năprasnică. Mai târziu, un anume Mitropolit Grigorie îmbracă această cruce, ferind-o de intemperii, şi astfel ia fiinţă biserica”, ne-a declarat pr. paroh Ciprian Tudor.