„Sfinții Trei Ierarhi, izvoare de referință pentru credința ortodoxă”

Biserica Ortodoxă Română i-a cinstit astăzi, 30 ianuarie, pe Sfinții Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur, ocrotitorii învățământului teologic. Cu acest prilej, Preafericitul Părinte Daniel, ­Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a ­rostit un cuvânt de învățătură la finalul Sfintei Liturghii săvârșite în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” al Reșe­dinței Patriarhale în care a prezentat aspecte din viața și lucrarea fiecăruia dintre cei trei mari dascăli ai Ortodoxiei, evi­dențiind și asemănările dintre ei.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a arătat mai întâi modul în care a fost stabilită ziua de cinstire împreună a celor trei sfinți ierarhi, la data de 30 ianuarie.

„La sfârșitul veacului al 11-lea și începutul veacului al 12-lea, în timpul împăratului bizantin Alexie Comnenul (1081-1118), s-a iscat o ceartă între creștini deoarece existau păreri diferite privind vrednicia fiecăruia dintre cei trei ierarhi. De aceea, Sfinții Trei Ierarhi s-au arătat pe rând și apoi toți trei deodată Mitropolitului Ioan al Evhaitelor, căruia i-au spus: «Între noi nu este vrajbă, nu este dezbinare și toți trei suntem una în fața Preasfintei Treimi, pe Care O lăudăm și Căreia ne închinăm. Să aduni credincioșii și să le spui că se va rândui o sărbătoare comună». Mitropolitul Ioan a făcut ceea ce i-au spus Sfinții Trei Ierarhi și a organizat slujba lor, iar de atunci avem la 30 ianuarie, în fiecare an, sărbătoarea Sfinților Trei Ierarhi. Prin această lucrare inspirată de Sfinții Trei Ierarhi, Biserica a ajuns la concluzia că sfinții nu se concurează între ei, ci se completează și sunt în comuniune desăvâr­șită de iubire în fața Preasfintei Treimi”, a spus Preafericirea Sa.

Întâistătătorul Bisericii noastre a prezentat în continuare aspectele prin care sunt cunoscuți în Biserica Ortodoxă cei trei mari dascăli ai lumii și ierarhi.

„Sfântul Vasile cel Mare a fost bun orator, a tâlcuit Sfintele Scripturi, mai ales Cartea Facerii și Cartea Psalmilor. A scris rânduieli pentru viața monahală din Capadocia, apoi «Regulile mari» și «Regulile mici» pentru monahi, toate inspirate din Sfânta Scriptură. El a organizat un mare așezământ filantropic lângă Cezareea Capadociei, numit apoi «Vasiliada». De la acest așezământ Biserica a învățat că propovăduirea Evangheliei lui Hristos trebuie însoțită și de faptele milosteniei, exprimate nu doar individual, ci și institu­țional, nu doar la sărbători mari, ci permanent, prin instituții. Sfântul Grigorie Teologul a fost un tânăr studios cu înclinație specială pentru oratorie. A studiat la Cezareea Capadociei, la Cezareea Palestinei și la Atena, unde a fost coleg și prieten cu Sfântul Vasile cel Mare. El a fost numit «Teologul» deoarece a tâlcuit învă­țătura apostolică despre Sfânta Treime într-un mod clar și foarte profund. A predicat în Constantinopol în capela numită «Biserica Învierii» și a întors aproape tot orașul, cu excepția unei parohii, de la arianism la Ortodoxie, de la rătăcire la dreapta credință. În anul 380 a fost ales ­Arhiepiscop al Constantinopolului, iar în 381 a prezidat Sinodul II Ecumenic care a combătut erezia lui Macedonie. A compus versuri creștine, el fiind primul autor de versuri creștine teologice. Sfântul Ioan Gură de Aur a urmat studii în ­Antiohia Siriei, la școala lui Libanius. A tâlcuit Evanghelia după Matei și cele 14 Epistole pauline. A fost predicator timp de 12 ani la marea biserică din Antiohia, până în 397, când a fost ales Arhi­episcop al Constantinopolului. Acolo, Sfântul Ioan a criticat patimile celor bogați, inclusiv lăcomia şi purtarea necreștinească a împărătesei Eudoxia. El a fost un apărător al celor necăjiți, de aceea a și fost numit «avocatul săracilor». A predicat milostenia, a înființat spitale și cantine pentru săraci și a fost mare dascăl al pocăinței, arătând că Biserica este spital și nu tribunal, iar pocăința este leacul pentru vindecarea de păcate și patimi”, a spus Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

Totodată, Preafericirea Sa a arătat faptul că între cei trei sfinți ierarhi pomeniți la 30 ianuarie sunt și numeroase asemănări, pentru virtuțile lor ei fiind aleși ocrotitori spirituali ai școlilor de teologie: „Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Grigorie Teologul și Sfântul Ioan Gură de Aur au multe asemănări între ei. Deși erau temperamente diferite, aveau multe asemănări, trăind și în aceeași perioadă. Cei trei ierarhi s-au născut în familii creștine evlavioase, au avut o bogată cultură teologică și profană și au avut o teologie profundă bazată pe Sfânta Scriptură și Sfânta Tradiție. Au trăit o viață duhovnicească și ascetică intensă. Erau postitori, rugători și nevoitori. Au fost tâlcuitori ai Sfintei Scripturi și apărători ai credinței și ai unității Bisericii în fața ereziilor și schismelor din timpul lor. Au chemat pe oameni la pocăință, la viață sfântă și la milostenie. De asemenea, au fost considerați ca normativi sau izvoare de referință pentru credința ortodoxă. De aceea, acești trei mari dascăli ai lumii și ierarhi au format nucleul Ortodoxiei ca referință pentru dreapta mărturisire a credinței în Sfânta Treime. În 1936, Congresul Școlilor de Teologie Ortodoxă din toată lumea i-a declarat ocrotitorii tuturor Școlilor de Teologie Ortodoxă, mai ales ai celor de grad universitar. Astfel, Sfinții Trei Ierarhi sunt pentru Biserica Ortodoxă mari luminători, care, deși aveau o sănătate trupească fragilă, au avut suflete puternice, pline de Duhul Sfânt. Ei au fost, sunt și vor rămâne mari dascăli ai lumii și ierarhi, învățători ai noștri, dar mai ales rugători ai noștri în fața Preasfintei Treimi”.