Sfinţii Trei Ierarhi, păzitori ai unităţii Bisericii

„Aceşti trei mari dascăli ai lumii şi ierarhi sunt cunoscuţi pentru viaţa lor sfântă şi pentru lucrarea lor sfântă în viaţa Bisericii. Ei au apărat dreapta credinţă, unitatea Bisericii, au îndemnat la pocăinţă şi sfinţenie, au apărat demnitatea umană umilită de păcat şi au ajutat pe săraci, pe văduve şi pe orfani”, a evidenţiat Patriarhul României, în cuvântul de învăţătură rostit ieri, 30 ianuarie 2017, în Paraclisul „Sfântul Grigorie Luminătorul” al Reşedinţei Patriarhale.

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a explicat în predica rostită cu prilejul sărbă­torii Sfinţilor Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur, de ce Biserica Ortodoxă a rânduit ca aceşti mari sfinţi ierarhi să fie prăznuiţi toţi trei într-o singură zi (30 ianua­rie). „La sfârşitul secolului al 11-lea şi începutul secolului al 12-lea, pe timpul împăratului Alexie Comnenul, s-a iscat o ceartă între creştinii ortodocşi care iubeau cu mult zel fie pe unul, fie pe celălalt dintre aceşti trei ierarhi. Ei îl socoteau pe ie­rarhul pe care îl simpatizau mai mult ca fiind cel din­tâi. De pildă, unii spuneau că Sfân­tul Vasile este cel mai mare dintre ei pentru că a unit cuvântul cu fapta. Alţii spuneau că Sfântul Grigorie Teologul este mai mare, deoarece are cea mai înaltă gân­dire teo­logică, iar alţii spuneau că Sfân­tul Ioan Gură de Aur este mai mare fiindcă e neîntrecut predicator, dascăl al pocăinţei şi mai iertător decât Sfântul Vasile cel Mare, atunci când este vorba despre iertarea păcatelor.

Aceste certuri şi grupări care s-au format aduceau multe pagube Bisericii, aduceau multă dezbinare şi în­vrăj­bire şi arătau mai mult o gân­dire lumească decât o gândire duhovnicească. De aceea, Sfinţii Trei Ierarhi, nemaiputând să rabde această dezbinare în numele lor, s-au arătat pe rând, apoi toţi trei laolaltă, unui ierarh Ioan al Evhaitelor, un om evlavios, căruia i-au cerut să instituie o zi de pomenire a celor trei împre­ună. El a considerat că ziua de pomenire împreună a celor trei ierarhi trebuie să fie 30 ianuarie, sărbătoare în care nu se mai pune accentul pe deosebirea dintre cei trei, ci pe lucrarea lor comună în favoarea Bisericii”, a spus Prea­fericirea Sa.

Purtau comoara Duhului Sfânt în vase de argilă

În continuare, Părintele Patriarh Daniel a subliniat faptul că Sfinţii Trei Ierarhi au avut fiecare în parte darul lor, potrivit cu râvna, înţelepciunea şi cultura lor, dar şi cu nevoile vremii. „Aceşti trei sfinţi ierarhi au avut multe lucruri în comun. Toţi trei s-au născut în familii evlavioase, toţi trei au avut o ştiinţă înaltă, dobândită la cele mai înalte şcoli ale vremii. Ei au îmbinat credinţa şi cultura, au ales din cultura antică, greco-romană, ceea ce a fost folositor Evangheliei. Ei, în mod selectiv, au luat din cultura antică a vremii lor ceea ce convenea predicării Evangheliei lui Hristos. Toţi aceşti trei ierarhi au avut o viaţă duhovnicească, ascetică. Erau postitori, erau rugători, erau nevoitori. Au avut şi o sănătate şubredă, din cauza multor zile de post, de rugăciune, de priveghere şi de muncă asiduă. Aceasta a arătat că nu s-au bizuit pe forţele lor proprii, aşa cum Sfân­tul Apostol Pavel spune: «Și avem comoara aceasta în vase de lut ca să se învedereze că puterea covârşitoare este a lui Dumnezeu, şi nu de la noi» (2 Corinteni 4, 7). Ei purtau comoara Duhului Sfânt în vase de argilă, în trupuri slă­bite de post, de priveghere, de muncă intelectuală, de griji multe pentru viaţa şi unitatea Bisericii. Sfinţii Trei Ierarhi au fost apără­tori ai credinţei în faţa ereziilor, cu o râvnă deosebită, cu o înţelep­ciune deosebită, cu o responsabi­litate şi o grijă deosebită, asemenea Sfinţilor Apostoli”, a precizat Patriarhul României.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a mai evidenţiat că Sfinţii Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Gri­gorie Teologul şi Ioan Gură de Aur au fost sprijinitori ai săracilor şi au apărat demnitatea umană care a fost umilită în societate din cauza patimilor egoiste. „Toţi trei, inspirându-se din Evanghelia iu­birii milostive a lui Hristos, au propovăduit milostenia, facerea de bine, ajutorarea se­menilor. Sfân­tul Vasile cel Mare şi Sfântul Ioan Gură de Aur au şi contribuit la edificarea de instituţii de caritate, nu doar au îndemnat să-i ajutăm pe cei să­raci. Ei au construit spitale, case pentru săraci, pentru orfani. Prin aceasta, vedem că ei sunt promotorii operei sociale instituţiona­lizate, nu doar private, individua­le. Pentru lumina pe care ei au răspândit-o în vremea lor şi de-a lungul veacurilor prin scrierile şi prin modelul vieţii lor, ei au fost declaraţi în anul 1936, la primul Congres al facultăţilor de teologie ortodoxă de la Atena, ca fiind patroni spirituali sau ocrotitori ai şcolilor de teologie ortodoxă. Ei sunt modele de păstori sufle­teşti, care îmbină credinţa şi cultura, care îmbină rugăciunea şi ac­ţiunea, evlavia şi lucrarea misionară a Bisericii”, a spus Întâistătătorul Bisericii noastre.