„Sfinții vin spre noi, ca noi să ne apropiem de Dumnezeu”

După două zile de rugăciune neîntreruptă, sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul cetății Bucureștilor, a culminat marți, 27 octombrie 2020, pe Colina Bucuriei, cu săvârșirea Sfintei Liturghii, la Altarul de vară de lângă Catedrala Patriarhală, de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Ca o binecuvântare deosebită, în contextul Anului omagial al pastorației părinților și copiilor, credincioșii s-au putut închina și la racla cu moaștele Sfântului Cuvios Stelian Paflagonul, ocrotitorul copiilor.

În această perioadă de sărbătoare, rândul credincioșilor a curs necontenit pe Colina Bucuriei, aceștia arătând fidelitate în cinstire față de Sfântul Cuvios Dimi­trie cel Nou, venind să se închine la racla cu cinstitele odoare duhovnicești pentru dobândirea ajutorului și mijlocirii sale, rugându-se pentru sănătate, precum și pentru încetarea noii epidemii, așa cum s-a întâmplat cu ciuma din anii 1813-1814, care a izbucnit în București în timpul domnitorului Caragea, dar și cu epidemia de holeră din anul 1831, care s-au stins cu ajutorul sfântului ocrotitor.

În ziua de prăznuire a Cuviosului Dimitrie, credincioșii din Capitală au ocupat încă de dimineață cele 200 de locuri desemnate din zonele delimitate aflate în fața Altarului de vară, așteptând cu evlavie și respectând cu strictețe măsurile de igienă recomandate de autorități începutul Sfintei Liturghii pentru a aduce laudă lui Dumnezeu.

Sfânta Liturghie a fost săvârșită de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la Altarul de vară de lângă Catedrala Patriarhală, împreună cu Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal; Preasfințitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, și Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, înconjurați de un sobor de preoți și diaconi, slujitori ai Catedralei Patriarhale.

În cuvântul de învățătură rostit după citirea pasajului evanghelic de la Matei 11, 27-30, Întâistătătorul Bisericii noastre a explicat: „Cinstirea sfinților este izvor de pace și bucurie, de sănătate și binecuvântare”. De asemenea, Patriarhul României a precizat că semnele Împă­răției lui Dumnezeu în lumea aceasta sunt Sfintele Taine ale Bisericii. „Prin întruparea Împăratului Veșnic, Fiul Tatălui ceresc, Împărăția lui Dumnezeu a venit aproape de noi. Fiul lui Dumnezeu a venit în mijlocul nostru ca noi să fim duși în Împărăția Tatălui, a Fiului și a Sfântului Duh. Semnele lucrătoare ale Împărăției Preasfintei Treimi în lumea aceasta sunt, în primul rând, Sfintele Taine ale Bisericii. De aceea, toate Sfintele Taine ortodoxe, cu excepția Tainei Pocăinței, care este legată de Taina Euharistiei, încep cu formula «Binecuvântată este Împărăția Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor». Cu alte cuvinte, prin Sfintele Taine ni se dăruiește în arvună Împă­răția lui Dumnezeu, iar noi tainic intrăm în ea. În mod deosebit, Sfânta Liturghie este Taina Împărăției cerurilor, care vine spre noi, pentru ca noi să ne pregătim să intrăm în aceasta. De aceea, cea mai frumoasă icoană a Împărăției cerurilor este reprezentată prin iconostas sau catapeteasmă, unde vedem pe Sfinții Proroci, Apostoli, pe Mântuitorul și Maica Domnului, precum și pe sfinții cei mai importanți venind spre noi, apropiindu-se de noi ca noi să ne apropiem de Dumnezeu”, a spus Preafericirea Sa.

În continuare, Patriarhul României a explicat că ceea ce vedem în viața sfinților cuvioși este modul de lucrare al Împărăției lui Dumnezeu în lumea aceasta. „Împărăția lui Dumnezeu nu este izbitoare, nu frapează, nu face zgomot. Ea vine tainic în sufletul omului. Poarta de intrare a Împărăției lui Dumnezeu în lumea aceasta este inima fiecărui om. De aceea, Sfinții Cuvioși au practicat cel mai mult rugăciunea inimii, invocând fără încetare prezența și lucrarea sfințitoare și iubitoare a lui Iisus. Acești Sfinți Cuvioși de Dumnezeu purtători, cum sunt numiți în calendarul nostru, sau în cărțile de slujbă, sunt receptacolele cele mai sensibile ale prezenței Împărăției lui Dumnezeu în lume. Aceasta vine tainic, nu forțează libertatea omului, nu intimidează, nu sperie, ci este o prezență blândă, smerită”, a arătat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

„Moaștele Cuviosului au fost pavăză, scut, izvor de bucurie și de pace”

Patriarhul României a vorbit și despre istoricul așezării cinstitelor moaște ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou în Catedrala Mitropolitană din București în anul 1774, devenită din 1925 Catedrală Patriarhală: „Sfântul a vindecat o mulțime de bolnavi, a ajutat o mulțime de oameni foarte întristați, necăjiți, care au trecut prin greutăți și s-a dovedit mare făcător de minuni. De aceea, numele său s-a făcut cunoscut ca urmare a minunilor sale. Acest Sfânt a fost adus în țara noastră în timpul Războiului ruso-turc din anii 1768-1774, astfel încât generalul rus Petru Saltîkov a fost rugat de un credincios mai înstărit, Hagi Dimitrie din București, să lase moaștele Sfântului Dimitrie aici, să nu le ducă în Rusia sau în Ucraina la Lavra Pecerska, ci să le lase aici ca un fel de mângâiere pentru multele daune și stricăciuni pe care le-a produs războiul. După ce a oferit generalului o sumă importantă de bani, acesta s-a înduplecat și a lăsat moaștele Sfântului Dimitrie cel Nou la această catedrală în anul 1774. De atunci și până acum, moaștele sale au fost pavăză, scut, izvor de bucurie și de pace, de mângâiere și de binecuvântare pentru locuitorii orașului, dar și pentru toți cei care au venit să-l cinstească aici”.

De asemenea, Preafericirea Sa a prezentat momentele în care Sfântul Dimitrie cel Nou și-a arătat iubirea sa față de cetatea Bucureștilor când epidemia de ciumă sau cea de holeră chinuiau populația orașului. „Sfântul a arătat de multe ori puterea și iubirea sa milostivă. Totdeauna, minunile sale erau izvorâte din iubire milostivă față de oamenii aflați în suferință. De pildă, în anul 1814, în vremea domnitorului Ioan Vodă Caragea, orașul București a fost cuprins de o puternică epidemie de ciumă. Atunci, moaștele Sfântului au fost scoase din biserică, a fost înconjurat orașul cu ele, iar începând din acea zi ciuma a încetat să mai facă victime. În anul 1827, în vremea domnitorului Grigore al 4-lea Ghica, a fost o secetă îndelungată și foametea amenința orașul și împrejurimile. Lipsiți de orice ajutor, oamenii au nădăjduit iarăși în rugăciunile Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou. Racla sa a fost scoasă în procesiune și, ca urmare, Dumnezeu a dăruit ploaie din belșug, spre folosul oamenilor și al animalelor. În 1831, orașul București a rămas aproape pustiu din cauza molimei sau a epidemiei de holeră. În 15 septembrie 1831, moaștele au fost scoase la Câmpia Filaret, Parcul Carol de astăzi, unde generalul Pavel Kiseleff, președintele Divanului Țării, pentru că atunci țara era sub administrație rusească, a organizat o mare procesiune religioasă și Sfântul a fost purtat de clerici pe această câmpie, astfel încât, prin rugăciunile adresate lui, numărul morților care până atunci atingea un total de 160 pe zi a scăzut repede, iar în cele din urmă a încetat molima holerei”, a reliefat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Mulțumiri celor care au ajutat la organizarea hramului Catedralei Patriarhale

La sfârșitul Sfintei Liturghii de la Altarul de vară din ziua sărbătoririi Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, Întâi­stătătorul Bisericii Ortodoxe Române a mulțu­mit tuturor celor care au contribuit la buna desfășu­rare a evenimentelor ocazionate de hramul de toamnă al Catedralei Patriarhale din acest an: Preasfințiților Episcopi-vicari care au săvârșit în aceste zile atât Sfânta Liturghie, cât și slujbele de priveghere la Altarul de vară; Primăriei Municipiului București, Administra­ției Monumentelor și Patrimoniului Turistic a Municipiului București, Direcției Generale de Jandarmi a Municipiului București, Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, Poliției Locale a Municipiului București, Poliției Locale a Sectorului 4, Secției 14 Poliție din Bucureşti, Inspec­toratului pentru Situații de Urgență Bucu­rești-Ilfov, Serviciului Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare, Serviciului de Am­bulanță București-Ilfov, membrilor Perma­nenței Consiliului Național Bisericesc, membrilor Permanenței Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor, părinților slujitori de la Catedrala Patriarhală, părinților slujitori ai coralelor și grupurilor psaltice care au înfrumusețat slujbele în aceste zile de sărbătoare, preoților și protopopilor din Arhiepiscopia Bucureștilor, clericilor voluntari care au îndrumat credincioșii cu sfaturi duhovnicești și celor care au distribuit materiale igienico-sanitare, Centrului de Presă al Patriarhiei Române (TRINITAS TV, Radio TRINITAS, Publicațiile LUMINA, Agenția de știri BASILICA, Biroul de Presă și Relații publice), Asociației Studenților Teologi Ortodocși, Asociației Studenților Creștini Ortodocși din România, Ligii Tineretului Creștin Ortodox Român - filialele din București, Ilfov și Prahova.

De asemenea, Preafericirea Sa a mulțumit reprezentanților autorităților de stat centrale și locale și oamenilor de cultură care au fost prezenți la hramul Catedralei Patriarhale.

Patriarhul României a mulțumit în mod călduros tuturor credincioșilor care au participat la evenimentele organizate în acest an pe Colina Bucuriei cu ocazia sărbătorii Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, atât pentru răbdare, cât și pentru înțelepciunea arătată prin respectarea exemplară a normelor igienico-sanitare.